Jurnalul National publica articolul "Cum a pierdut Romania 9 miliarde de euro", pe care il puteti citi in continuare. Cu acesti 9 miliarde de euro se puteau construi 1000 km de autostrada. Asa se face ca Romania are azi minus 1000 km de autostrada.
Birocratia, lipsa infrastructurii, acuzatiile de coruptie si ezitarea autoritatilor alunga investitiile straine.
In loc sa atraga investitiile atat de necesare in aceste vremuri de criza, statul roman isi da cu stangul in dreptul. Birocratia, razgandirea, trenarea, lipsa infrastructurii si coruptia scot din minti multinationalele care au in cercat sa faca ceva. Si unii chiar si-au luat talpasita.

• Presedintele francez, Nicolas Sarkozy, semneaza in deplasarile sale din strainatate contracte pe banda rulanta pentru energie, gaze, reactoare, trenuri de mare viteza sau chiar portavioane.
• Presedintele american, Barack Obama, si omologul sau chinez, Hu Jintao, au incheiat saptamana trecuta acorduri de export in valoare de 45 de miliarde de dolari.
• Autoritatile din Romania nu numai ca nu pleaca la petit de investitori straini, ba mai mai mult chiar ii impiedica si pe cei care vor sa vina. In vestitii de aproape 9 miliarde de euro au fost puse pe butuci in ultimii 3 ani. La aceasta suma se adauga sume consistente, care ar fi fost aduse la buget prin taxe in momentul in care ar fi intrat in constructie sau productie.
• Terminale de marfuri, fabrici, Autostrada Comarnic - Brasov sau reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda sunt exemple graitoare despre cum autoritatile gestioneaza relatia cu investitorii.
• Romania a pierdut in 2008 cursa pentru o fabrica Mercedes. Nemtii luau in calcul deschiderea uzinei in parcul Tetarom III, de langa Cluj, iar o alta varianta luata in calcul era judetul Timis. Dar germanii au ales sa isi construiasca masinile in Ungaria din cauza infrastructurii proaste pe care o avem, declara intr-un inverviu din noiembrie 2010 Andreas Von Mettenheim, ambasadorul Germaniei la Bucuresti. Lipsa infrastructurii ingreuna exporturile pe care Mercedes dorea sa le faca.
• "Eu, personal, merg cu mare pla cere pe drumul national, dar firmele au nevoi logistice. Si daca aceste ce rinte logistice sunt satisfacute este frumos, iar mai tinerilor mei colegi de la ambasada, carora le place sa mearga la Marea Neagra la sfarsit de saptamana, li s-ar parea foarte frumos daca autostrada spre Constanta ar ajunge pana pe litoral", declara el.
• Apoi, in toamna anului 2009, autoritatile au ratat o investitie in va loare de 4 miliarde de euro a grupului chinez de stat COSCO, din cauza birocratiei si a faptului ca ne-am miscat mai greu decat contracandidatii nostri. "Au venit chinezii si au dorit sa cumpere sau sa inchirieze terminalele de marfuri din Portul Constanta. Investitia a ajuns in portul grecesc Pireu", potrivit unor surse familiare problemei.
• Autoritatea Portuara din Pireu a semnat la 30 septembrie 2009 un contract cu compania de stat China Ocean Shipping (COSCO), pentru trecerea sub control chinez a mai multor terminale pe o perioada de 35 de ani. Acordul va aduce Greciei 4,3 miliarde de euro si va crea 1.000 de locuri de munca.
• Anul trecut, un alt scandal de mi liar de a lovit increderea strainilor in Ro ma nia. Francezii de la Vinci s-au re tras de la constructia Autostrazii Co marnic - Brasov. Consortiul Aktor-Vinci a denuntat unilateral contractul in aprilie 2010. Contractul era unul de constructie in concesiune, in valoare de 1,5 miliarde de euro. Potrivit grupului elen Ellaktor, din care face parte compania de constructii Aktor, contractul a fost anulat deoarece statul roman nu a acceptat anumite clauze, situatie care a condus la imposibilitatea de a obtine finantare.
• Tronsonul de autostrada avea ca termen de realizare anul 2014. Dupa finalizarea lucrarilor, statul roman ar fi platit in 26 de ani, in total 4,8 miliarde de euro. Grupul francez Vinci trebuia sa construiasca tronsonul de autostrada inca din 2005, dar autoritatile de la acea vreme au reziliat contractul, pentru ca modul de atribuire contravenea normelor aplicate in Uniunea Europeana. Alegerea ofertei Vinci a starnit controverse inca de la inceput, cand s-a calculat ca in total cei 55 km de autostrada ar fi ajuns sa coste 4,8 mili arde de euro, suma considerata foarte mare. Austriecii de la Strabag, care candidasera si ei, oferisera cu un miliard de euro mai putin.
• Social-de mocratul Titus Corlatean, pre se din tele Comisiei senatoriale de politica externa, a declarat in decembrie ca opozitia Frantei si Germaniei fata de aderarea la spatiul Schengen a fost determinata si de "cereri de spaga" pentru tronsonul in cauza. "Pentru acest tronson, Comarnic - Brasov, iar presa a semnalat la vremea respectiva, a existat o crestere brusca a contractului, de o maniera consistenta, care de fapt urmarea sa mascheze un act sau o intentie de act de coruptie", spunea Titus Corlatean.