Potrivit Institutului National de Cercetare Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" din Constanta, ecosistemul Marii Negre continua sa fie amenintat prin adaosul de poluanti, in mod special ingrasaminte chimice (nutrienti). "Pe la jumatatea anilor '80, multi specialisti spuneau ca Marea Neagra moare. Realitatea este ca Marea Neagra nu era pe moarte, dar nici bine nu era. Erau perioade in care toata lumea care venea la mare vedea pesti morti care erau scosi la mal si toata lumea credea ca avem poluare in Marea Neagra, desi nu era o poluare propriu-zisa. Mortalitatea pestilor era cauzata de anumiti fertilizanti, intrucat in acea perioada toata lumea mergea pe o agricultura intensiva, dar in exces. Agricultura intensiva din acele vremuri era denumita revolutia verde", ne-a declarat Radu Mihnea, senior scientist in cadrul Institutului National de Cercetare Dezvoltare Marina "Grigore Antipa". Rezultatul "revolutiei verzi" a fost ca adaosul de fertilizatori a fost adus de apele raurilor in mare (fenomenul de etropizare), mai mentioneaza Radu Mihnea, senior scientist in cadrul Institutul National de Cercetare Dezvoltare Marina "Grigore Antipa". Adaosul de fertilizatori adusi de apele raurilor in mare a crescut de zece ori in ultimele decade. Numai Dunarea singura aduce anual 60.000 tone de fosfati si 340.000 tone de nitrati. Ca o consecinta s-au creat conditiile de crestere a algelor monocelulare. Reproducerea masiva a acestor organisme a produs degradarea plantelor acvatice si o scadere drastica a concentratiei de oxigen in apa. Pierderile biologice totale pe tarmul de nord-vest al Marii Negre, inregistrate in ultimii 20 de ani, sunt estimate la 60 milioane de tone in care sunt incluse si 5 milioane de tone de peste. In ultimii ani, criza economica a tarilor din jurul Marii Negre a redus presiunea poluarii asupra mediului si a consumarii resurselor marine. Aceasta iese in evidenta din cauza scaderii numarului de inflorescente algale, prezenta animalelor marine si a plantelor in habitaturi unde erau considerate disparute, precum si a cresterii de stocuri de peste.

Au inceput sa reapara scrumbia albastra si palamida

"Unele specii de pesti, care disparusera, au inceput sa reapara in Marea Neagra, dupa 1994. Pesti ca scrumbia albastra, palamida au inceput sa reapara in pescuitul sportiv", mentioneaza Radu Mihnea. In concluzie, activitatile economice au schimbat echilibrul natural. In aceasta situatie, cresterea plantelor mici sau a animalelor cu ciclu scurt de viata a devenit predominanta. In plus, procesul de introducere de noi specii, aduse odata cu apa de balast sau pe carenele navelor, a devenit mai intens. Aceste organisme, cu adaptabilitate mare, au inceput sa inlocuiasca speciile originare din Marea Neagra. Un exemplu tipic este molusca rapana, descoperita in 1947, si ctenofora Mnemiopsis leidi, originara de pe coasta americana a Atlanticului, care, introdusa in Marea Neagra in 1987, a provocat pagube notabile resurselor de peste. Imbucurator este faptul ca avem o politica comuna a tarilor din jurul Marii Negre, referitoare la protejarea si folosirea resurselor. Romania este semnatara a "Declaratiei de la Odesa", alaturi de Bulgaria, Georgia, Rusia, Turcia si Ucraina, pentru conservarea si protectia mediului Marii Negre.