Gradul de ocupare al hotelurilor din Bucuresti a scazut cu 14,2% in perioada septembrie 2007 - septembrie 2008, la 61,2%, pe fondul crizei economice, marcand astfel al doilea mare declin din Europa, dupa Reykjavik (Islanda), care a raportat o reducere de 24,9%, arata un studiu al firmei Deloitte.
Dupa mai multi ani in care Bucurestiul a acuzat lipsa unei oferte hoteliere corespunzatoare cu cererea in crestere, in 2008 au fost deschise hotelurile Ramada Plaza, Radisson SAS si a fost finalizata extinderea RIN Grand Hotel, ceea ce a adus in piata o oferta in exces, apreciaza analistii firmei de consultanta. "Capitala Romaniei este cu precadere o destinatie pentru turismul de afaceri, iar acest lucru reiese inca o data din cifrele acestui studiu. In conditiile in care mediul de afaceri isi reduce in aceasta perioada cheltuielile, inclusiv pe cele de calatorie, rata de ocupare si veniturile hotelurilor au de suferit", a spus, intr-un comunicat, presedintele Deloitte Romania, George Mucibabici.
Potrivit studiului Hospitality Vision, realizat de Deloitte, tariful mediu al hotelurilor din Bucuresti ajunge la 120 de euro, in timp ce veniturile pe camera se ridica la 73 de euro, in scadere cu 8,2%. "In contextul actual de piata, perspectivele acestei industrii, ca de altfel, din intreaga economie, sunt incerte. Provocarea pe termen lung, pentru autoritatile locale si operatorii hotelieri si turistici deopotriva, este transformarea Capitalei intr-o destinatie culturala si de divertisment pentru turistii straini si romani", a adaugat Mucibabici.
De altfel, potrivit lui Alex Kyriakidis, global managing partner of tourism, hospitality&leisure in cadrul Deloitte, criza financiara actuala poate deveni o oportunitate pentru industria hoteliera din tarile emergente. "Activitatea de investitii in operatiuni hoteliere a scazut cu aproximativ cinci miliarde de euro in Europa, de la aproape 21 de miliarde de euro in 2007. Cu toate acestea, dezvoltatorii care pot strange bani acum se reorienteaza rapid spre piete emergente precum Turcia, Rusia sau Comunitatea Statelor Independente. Fondurile suverane si operatorii low-cost continua sa finalizeze achizitii. Tumultul financiar actual poate reprezenta o oportunitate pentru companiile cu lichiditati care vor sa investeasca in firme sau active hoteliere aflate in dificultate", a explicat Kyriakidis.
Oratele din zona euro au inregistrat variatii diferite ale indicelui pentru veniturile pe camera. In medie, rata de ocupare a coborat, in timp ce costul mediu pe camera a crescut usor. Orasul Bruxelles s-a distantat de aceasta tendinta, rata de ocupare crescand cu 3,3%, iar tariful mediu pe camera cu 6,3%, generand astfel un salt de 9,8% la un venit pe camera de 82 euro. Hotelurile din Bruxelles sunt mai ieftine fata de alte capitale europene, iar faptul ca oferta noua este limitata comparativ cu necesarul aferent evenimentelor si conferintelor Comisiei Europene a incurajat performantele industriei hoteliere locale. Aceeasi situatie a inregistrat-o Cipru, care are cel mai bun indice pentru veniturile pe camera din zona euro, in crestere 11,8% la 88 euro, in acest an. Astfel, in ciuda restrangerii cheltuielilor in orice parte a lumii, hotelierii ciprioti au reusit sa creasca tarifele medii pe camera mai rapid decat oriunde altundeva in zona euro, respectiv cu 14,4%, la 142 de euro.