Gandul informeaza: Fara niscaiva vraji facute de Ministerul Transporturilor, Autostrada Soarelui nu va fi gata in 2011, dupa cum spune ministrul de resort, Anca Boagiu ("Pana la sfarsitul anului 2011 vom putea merge cu totii de la Bucuresti la Constanta pe autostrada").
Respectarea termenului strans ar necesita sute de muncitori si utilaje care sa lucreze zilnic. La fata locului se vede altceva.
Cinci muncitori sprijiniti in lopeti si doua excavatoare, cam asta era tot ce se putea vedea zilele trecute pe santierul Autostrazii Cernavoda-Constanta, primul tronson, cel spre Medgidia. Soferilor care ajung la capatul Autostrazii Soarelui li se iveste in fata un debleu promitator care strapunge dealurile din vecinatatea orasului, semn ca lucrarile ar fi inceput. Un panou la intrare anunta constructorul, precum si sursa de finantare a lucrarilor, si anume fondurile europene. Odata depasit dealul sapat, dupa numai cateva sute de metri cel care se aventureaza pe traseu trebuie sa se intoarca deoarece cele doua fasii sapate si nivelate dupa cum vor arata sensurile de circulatie ale autostrazii se opresc brusc, fara speranta, in fata padurii incalcite.
Pe undeva la mijloc si la capatul dinspre Medgidia se fac alte lucrari. Pe la jumatate au fost facute niscaiva defrisari si cam atat, iar grosul lucrarilor, zice-se, sunt spre Medgidia. Acolo incepe tronsonul spre Constanta al firmelor Astaldi-Max Bogl si se sfarseste cel al companiei franceze COLAS. Italienii tocmai au inceput podul pe care drumul judetean din zona va traversa autostrada, iar francezii au adus terasamentul pana la el. Pe portiunea COLAS lucreaza doar patru muncitori care aranjeaza debleul sapat de doua excavatoare si cam atat. Pret de cinci kilometri spre Cernavoda firma COLAS a sapat dealul pentru a face loc viitoarei autostrazi. Cu exceptia celor patru angajati, nicaieri nu mai poate fi zarit picior de om sau vreun utilaj.
Undeva pe mijlocul viitoarei autostrazi, cocotat pe o bucata din vechiul deal ramasa in pi¬cioare, troneaza stingher un stalp de tensiune. Odata parcursi cei 5 kilometri, natura isi reintra in drepturi si santierul lasa loc stanelor din zona, plantatiilor de vie
in paragina si vegetatiei uscate de pe dealurile stancoase. Cam acesta este stadiul in care se gaseste viitoarea autostrada spre Constanta care, zice ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, va fi gata in acest an, deci peste cateva luni doar, e drept "pe un fir de circulatie".
Traseul, inca necunoscut
Exproprierile nu au fost facute pe raza primariei Cernavoda decat in imediata vecinatate a orasului, "pe cateva sute de metri", spune un angajat al primariei responsabil de cadastru. "Ma indoiesc ca autostrada se va termina in acest an", continua el. Principalele probleme sunt exproprierile, "caci multi au luat fonduri europene pentru a isi replanta viile si nu vor fi de acord cu exproprie¬rile", dar si absenta certificatului de urbanism, fara de care aceste exproprieri nu pot fi facute si nu poate fi obtinuta autorizatia de construire.
Fara certificat, nimic nu merge. Nici exproprierile nu pot fi facute, nu pot fi luate avizele necesare, nici autorizatia de construire nu e eliberata. Acum, nici macar traseul viitoarei autostrazi nu este foarte clar. Ni se prezinta niste planuri vechi din 2005 ale autostrazii, iar pe acestea angajatul primariei traseaza cu degetul, mai la sud de actualul aliniament, o linie pe care va trece cel mai probabil autostrada, ca sa fie ocolita zestrea arheologica din zona Valul lui Traian, ce merge paralel cu canalul Dunare -Marea Neagra.
Exproprierile s-ar fi rezolvat
Oficialii ne prezinta situatia in culori roz. Desi pe doua din cele trei unitati administrativ teritoriale pe teritoriul carora trece tronsonul Cernavoda-Medgidia nu s-a expropriat mai nimic (Cernavoda si Rasova, a treia fiind Pestera), prefectul judetului Constanta zice ca nu ar fi probleme speciale. "S-au deblocat toate planurile parcelare. Se pot aproba hotararile de Guvern pentru crearea de front de lucru pentru constructori", a spus prefectul Claudiu Palaz. O alta problema cu care se confrunta constructorii este descarcarea de sarcina a siturilor arheologice.