Profesorii, militarii, medicii, functionarii trebuie sa fie protejati. Lor li s-au taiat deja sporurile anul trecut, iar acum nu mai pot platiti cu un sfert mai putin. Au strans deja cureaua, si nu au cum sa plateasca mai mult. Pensionarii nu sunt vinovati de ineficienta guvernului. Ei nu mai trebuie pusi sa plateasca. Pensionarii de lux sunt putini, iar ei trebuie taxati suplimentar.
Statul roman trebuie sa existe si sa ofere servicii publice: educatie, asistenta medicala, ordine publica, justitie. Pentru asta, statele din UE aloca dublu fata de Romania, ca procent din PIB, pentru servicii de acest tip. Alternativa lui Traian Basescu e desfiintarea statului, ceea ce nu poate fi acceptat decat de cei bogati, cei care isi permit sa plateasca studii, transport, asistenta medicala, protectie fizica etc.
Solutia PSD este, pe scurt, abordarea diferentiata. La ea nu se poate ajunge decat printr-o schimbare radicala a filosofiei de guvernare, pe care PSD o propune tuturor romanilor, ca proiect pentru constructia unei noi societati. Aceasta inseamna, in prima instanta:

Abordarea echilibrata a refomei sistemului public

O abordare echilibrata pe veniturile si cheltuielile bugetare: masurile de rationalizare a cheltuielilor trebuie sa fie completate de masuri de crestere a veniturilor la buget. In fapt, doar taierea cheltuielilor bugetare presupune reducerea unei nevoi de finantare, dar nu presupune un plus de bani la buget, deci nu avem ce reorienta spre investitii. PSD propune ca reducerea cheltuielilor publice sa se faca in urma unor analize cost beneficiu bine fundamentate, iar pe de alta parte cresterea veniturilor bugetare sa se realizeze prin majorarea diferentiata a fiscalitatii, imbunatatirea colectarii si reducerea evaziunii fiscale, astfel incat efectele negative asupra mediului de afaceri sa fie minime.
Strategie coerenta privind reforma sectorului bugetar. Un audit al functiilor guvernamentale facut de Banca Mondiala. Apoi adoptarea pachetului de legi de reforme in domeniile publice fundamentale: educatie, sanatate, admnistratie publica, etc.

Masuri de stimulare a unor sectoare cu efect de antrenare in economie

Crearea Fondului national de locuinte care sa permita construirea a 50 mii de locuinte complet echipate supuse regimului de inchiriere cu garantii acordate prin Fondul de garantare pentru IMM-uri (Legea aprobata deja in Senat)
Sprijinirea IMM-urilor aflate in dificultate din cauza crizei economice prin instituirea unei scheme de ajutor de stat care sa includa si folosirea fondurilor europene
Sustinerea productiei de export prin garantii si contragarantii mai ales pentru participarea la licitatii internationale
Utilizarea scrisorii de garantie bancara ca si garantie de buna executie pentru societatile din domeniul constructiilor,
Crearea unui proiect national in domeniul mediului si anume irigatii, amenajari hidrotehnice si amenajarea solului
Stimularea infiintarii parcurilor stiintifice si tehnologice, precum si a clusterelor de competitivitate
Crearea Fondului de Investitii de risc care sa aiba in vedere promovarea investitiilor inovative in tara si strainatate
Folosirea clauzelor din contractele comerciale de tip Off-set pentru realizarea de investitii in contrapartida pentru stimularea si dezvolatrea industriei alimentare. Crearea in acest sens a unui Program National de dezvoltare a acestei industrii folosind si garantiile guvernamentale
Reducerea valorii investitiilor care pot beneficia de facilitati de la 50 milioane de euro la 10 milioane de euro
Finalizarea Legii parteneriatului public-privat care sa permita atragerea de finantari pentru marile proiecte de infrastructura
TVA 0 pentru produsele verzi (energie verde, alimente ecologice, etc.)
Reducerea cu 50% a impozitului pe profit pentru exportul de produse traditionale romanesti

Masuri de crestere a sustenabilitatii finantelor publice

Dublarea redeventelor incasate de stat ca urmare a concesionarii exploatarii resurselor naturale neregenerabile. Venituri la buget de 0,6% din PIB
Inasprirea controalelor pentru reducerea fenomenului de munca la negru (taxele aplicate muncii fiind relativ ridicate). 600.000 de romani lucreaza fara forme legale, iar o treime dintre angajati primesc o parte a banilor la negru.
Reducerea evaziunii fiscale si atragerea a 2% din PIB la venituri. In primele 9 luni din 2009, ponderea economiei subterane a fost estimata la 24% din PIB. Munca la negru a reprezentat 12% din PIB, iar evaziunea pe TVA aproximativ 5% din PIB, restul fiind pierderi din sectorul informal. Piata neagra si gri a reprezentat 50% din piata alimentelor in 2009. Evaziunea din neplata accizelor pentru tigarile de contrabanda reprezinta aproximativ 1 miliard de euro pe an. Conform companiei de Kearney (2009), bugetul Romaniei nu a incasat aproximativ 7% din PIB in contul impozitelor si taxelor datorate statului. Cu acestea, Romania ar fi ajuns la nivelul inregistrat de catre noile state membre ale UE.
Imbunatatirea colectarii. Solutia de implementat este aprobarea unui gran tcu Banca Mondiala pentru a imbunatati sistemul de administrare fiscala si implicit a reduce evaziunea. Bulgaria a angajat firme din Marea Britanie pentru a face acest lucru si au avut in cateva luni - prin contributia preponderenta a acestui program - o crestere de 300 milioane euro la bugetul de stat.
Generalizarea sistemului SEAP (sistemul electronic de achizitii publice) pentru toate achizitiile publice (efect: reducerea pretului cu 10-15%). Economie la buget de 0,8% din PIB
Mentinerea indemnizatiei de crestere a copilului la nivelul actual.
Subventionarea agriculturii si sprijin pentru micii producatori. Sprijinirea agriculturii prin intermediul Fondului de Garantare a Creditului Rural. Masura este menita sa sprijine infiintarea de noi ferme si la facilitarea desfacerii produselor agricole (prin piete volante, bancuri de colectare a laptelui, abatorizare). Reluarea garantarii avansurilor pentru fondurile europene fara a mai fi nevoie de scrisori de confort din partea bancilor.
Sprijinirea producatorilor agricoli sa isi ia certificate europene de producatori BIO. Astfel, lor li se faciliteaza accesul la pe piata europeana (o piata care ii asteapta, fara sa fie nevoie sa se promoveze prea mult) si sa vanda produsele pe care le fac pe mult mai multi bani.
Oprirea jafului "baietilor destepti" din energie. Se stie foarte bine cat de mare este jaful din energie, din zona Hidroelectrica, din zona Romgaz, din zona tuturor acelor companii care folosesc fondurile publice pentru a face profit. In timp ce oamenilor li se cere solidaritate si li se impune renuntarea la subventii energetice, multor companii li se tolereaza afacerile care inseamna transferul de bani publici spre clientela politica.
Reducerea garantiilor cerute companiilor la contractele publice. Exista statistici care arata ca lucrarile publice ajung spre 10 miliarde euro anual. Pentru aceste lucrari, companiile sunt obligate sa prezinte garantii de 10%. Ceea ce inseamna ca aproape 1 miliard de euro anual e blocat, fara sa ajute economia. Intr-o perioada de criza, o solutie simpla e sa reducem aceste garantii cerute companiilor private pana la 2-3%. Asta ar face ca aceste companii sa dea drumul in economie la aproape 1 miliard de euro, fara a risca neducerea la bun-sfarsit a lucrarilor.
OUG pentru reducerea arieratelor pana la finele anului cu 0,5% din PIB;
Dublarea controlului vamal de catre o institutie de specialitate dintr-o alta tara europeana (modelul Bulgariei)

Reducerea cheltuielilor bugetare

Reducerea la jumatate a numarului de ministere si agentii guvernamentale. Reducerea cu 50% a numarului de secretari de stat si consilieri guvernamentali .
Schimbarea imediata din functie a persoanelor numite strict pe criterii politice fara pregatire profesionala si manageriale adecvate;
Stoparea tuturor achizitiilor extravagante (masini, mobilier de lux s.a.), a celor care nu sunt strict necesare pentru functionarea institutiilor publice. Dimensiunea cheltuielilor extravagante se poate vedea prin listarea tuturor contractelor publice si care arata pentru primele patru luni ale anului 2010 cheltuieli la fel de mari ca pe intreg anul 2009!
Plafonarea cheltuielilor cu bunurile si serviciile la 75% fata de anul trecut. (executia bugetara la 3 luni arata o reducere de numai 0,4% a cheltuielilor cu bunurile si serviciile fata de anul trecut; in plus cheltuielile cu bunuri si servicii sunt de 2 ori mai mari decat cheltuielile pentru investitii facute din buget).
Auditarea celor 200 prestatii sociale pentru a tinti mai bine categoriile care traiesc sub pragul de saracie.

Masuri de crestere a gradului de absorbtie a fondurilor europene

Cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene pana la 20%, de la 12,7% in prezent;

Depolitizarea conducerii autoritatilor de management si a organelor intermediare si publicitate obligatorii pentru firmele/entitatile juridice care castiga programe europene.
Un Pact Strategic la nivel politic, in care sa se prevada ca obiectiv fundamental al Romaniei in perioada 2010-2013 cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor europene.
Un parteneriat intre administratiile publice si firme de consultanta pentru ca a primele sa poata accesa fonduri europene.
Crearea de parteneriate public privat pentru a creste absorbtia fondurilor europene.
Utilizarea expertizei bancilor comerciale pentru accesarea fondurilor europene.
Rambursarea TVA-ului pentru proiectele finantate din fondurile europene dupa fiecare cerere de rambursare si nu la finalul proiectului;
Diferentele nefavorabile de curs valutar, in cazul proiectelor finantate din fonduri europene, sa fie considerate cheltuieli eligibile;
Finalizarea, in regim de urgenta, a evaluarii proiectelor depuse de IMM cu valoare cuprinsa intre 200.000 - 1.500.000 euro;
Operativizarea activitatilor derulate prin Trezoreria Statului pentru proiectele finantate din fonduri europene sau selectarea de catre MFP a uneia/mai multor banci pentru derularea acestor activitati;
Externalizarea, acolo unde este cazul, a activitatii de evaluare a proiectelor finantate din fonduri europene (ex: proiectele referitoare la IMM-uri);
Infiintarea unei linii speciale de contragarantare pentru proiectele de investitii care vizeaza accesarea fondurilor europene, pentru a reduce gradul de risc al intreprinzatorilor;
Introducerea posibilitatii de garantare cu bunurile achizitionate, pentru a facilita cofinantarea bancara a proiectelor finantate prin fondurilor structurale;
Folosirea/atragerea de fonduri de la BEI pentru cofinantarea proiectelor europene interregionale (de cel putin 50 de milioane de euro); acordarea unor bonificatii suplimentare personalului bugetar implicat in atragerea proiectelor mari;
Conditionarea finantarii bugetare a institutiilor publice implicate in atragerea fondurilor structurale, in functie de performantele acestora;
Declararea procedurii de expropriere ca fiind irevocabila, pentru a grabi desfasurarea proiectelor de infrastructura.
Pretul exproprierilor lasat pe media pretului tranzactionat in ultimele 12 luni pentru fiecare categorie de teren (extravilan, intravilan)

Masuri pentru sprijinirea mediului de afaceri si stimularea IMM

Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, incepand cu 1 ianuarie si introducerea impozitului forfetar pe activitati;
Moratoriu de un an de zile pentru plata principalului la creditele luate de catre IMM-uri. Intreprinderile mici si mijlocii care au restante la banci vor putea beneficia de suspendarea pentru 12 luni a platii principalului dintr-un credit pe termen mediu si lung, platind in continuarea doar dobanda lunara (prelungirea cu un an a duratei creditului)
Suspendarea pentru o perioada de 6-12 luni a platilor pentru imprumuturile de leasing si prelungirea finantarilor pe termen scurt pana la 270 de zile, astfel incat sa poata sa existe capital pentru operatiunile curente ale firmei.
Esalonarea obligatiilor bugetare restante ale IMM-urilor si amanarea penalitatilor aferente pe o perioada de pana la cinci ani, in care procedurile de executare silita initiate pentru recuperarea acestor sume sunt suspendate.
Single Control Act. Eliminarea controalelor repetate nejustificat la acelasi agent economic. In absenta unor situatii care sa impuna efectuarea unui control (cereri ale unor organe de stat, suspiciuni intemeiate de producere a unor infractiuni, cazuri flagrante de incalcare a legii etc.), acelasi organ de control nu va controla acelasi contribuabil la intervale mai mici de 2 ani calendaristici;
Legea holding-urilor. Cresterea numarului de fuziuni si/sau achizitii prin care IMM-uri autohtone sa se constituie in holding-uri, beneficiind astfel de cresterea cifrei de afaceri, a puterii de negociere in relatia cu furnizorii si creditorii sau de formare si promovare a brandurilor proprii etc.
Infiintarea de societati comerciale de tip Starter SRL pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii de microintrerprinderi apartinand intreprinzatorilor tineri, debutanti in afaceri.
Lege privind organizarea activitatii de lobby pentru cresterea gradului de transparenta a actului decizional si al gradului de responsabilizare a autoritatilor publice;
Lege privind modificarea si completarea OUG privind procedura aprobarii tacite pentru a inlatura obstacolele administrative din mediul de afaceri si a creste calitatea serviciilor publice prin simplificarea procedurilor administrative;
Proceduri simplificate de acordare a unor ajutoare directe si imprumuturi de pana la 500 mii euro catre IMM-uri care nu mai trebuie notificate Comisiei Europene;
Accelerarea amortizarii activelor fixe cumparate in anii 2009-2010 pentru a incuraja investitiile si pentru a asigura recuperarea rapida a acestora

Masuri de stimulare directa a crearii de locuri de munca

Programe de creare/ mentinere de locuri de munca. Scutirea de plata contributiilor datorate statului pentru angajatorii de someri/absolventi/persoane cu varsta de peste 45 de ani etc. pana la sfarsitul anului 2010 etc. Cresterea numarului de contribuabili va relaxa presiunile bugetare pe termen mediu.
Facilitati substantiale acordate neconditionat firmelor private care angajeaza someri aflati in plata. Facilitatile pot sa mearga pana la o diminuare cu 20-25% a totalului actual al impozitelor si contributiilor sociale, care in prezent este in jur de 40%. Statul va plati in 2010 cca 2,75 miliarde lei ajutor de somaj (diminuat cu 15%), pentru cei 800.000 someri. Daca ΒΌ din acestia sunt angajati de mediul privat, prin aplicarea unor asemenea facilitati, statul va mai economisi cca 100.000.000 euro (pe care nu-i va mai plati celor iesiti din somaj), plus eventuale incasari din reducerea contributiilor sociale.
Infiintarea de locuri de munca in microintreprinderi cu un singur angajat prin scutirea de la plata contributiei sociale in limita salariului de 1000 lei.

Scenariul fiscal alternativ

Impozitarea diferentiata a veniturilor, cu doua cote, de 12 si 25%, aplicate pana la, respectiv, peste nivelul salariului mediu;
Mentinerea cotei de 16% la profit si a unui TVA diferentiat - mai mare la produse de lux, dar mai mic la produse agro-alimentare de baza (paine, lapte, carne, oua, zahar, faina, ulei).
Stabilirea plafonului impozabil pentru persoanele fizice autorizate la 5000 euro;
Reducerea CAS cu 3 puncte procentuale;
Nu pot scadea salariile si pensiile si in paralel sa creasca preturile la utilitati, prin urmare trebuie recurs la modificarea imediata a cosului de gaze naturale, energie electrica si reducerea cu 25% a pretului acestor utilitati pentru populatie (masura se va aplica in functie de venitul lunar si pana la 500mc/luna pentru gaze naturale si 100 kw la energie electrica;
Nu poate fi anulata subventia pentru energia termica fara modificare schemei de bonus pentru producerea energiei termice in sistem centralizat;
Introducerea sistemului de deduceri pentru asigurari private de sanatate, educatie, gradinita, asigurarea locuintei, reabilitare termica etc.
Accizarea productiei de masa lemnoasa destinata exportului, intrucat exportul de lemn neprelucrat semnifica, totodata, si un export al fortei de munca.
Inlocuirea trucului insolventei (auto)declarate la tribunal cu esalonarea la plata a obligatiilor fiscale ori, dupa caz, cu amnistie fiscala, in anumite conditii.
Supraimpozitarea speculatiilor la bursa.
Impunerea, in acord cu Uniunea Europeana, a unei taxe de solidaritate pentru banci.
Revizuirea tuturor redeventelor aplicate pentru concesionarea principalelor resurse minerale din proprietatea privata a statului (marmura si roci minerale, apa minerala); activarea clauzelor de forta majora din contractele de concesiune incheiate pe termene lungi, la redevente inghetate.
Se impune preluarea initiativei pe scena politica prin promovarea unui moratoriu politic de un an de zile pentru realizarea acestui pachet comun de masuri economice si sociale privind iesirea din criza si relansarea economica. Vor fi invitate toate formatiunile politice parlamentare precum si Presedintele Romaniei pentru a da raspuns acestui demers. Actiunile trebuie extinse in plan teritorial in intalniri directe cu reprezentanti ai categoriilor sociale (pensionari, bugetari, patronate, sindicate, ONG).
Ca partid al stangii, ca voce a celor dezavantajati din Romania, nu acceptam atitudinea actualei puteri de a cere solidaritate dupa atatea luni in care nu au ajutat economia, nu au folosit banii imprumutati pentru investitii si locuri de munca si in care nu au oprit politizarea tuturor institutiilor si risipa bugetara produsa de ministrii PDL si de sistemul lor mafiot-clientelar.
Adancirea Romaniei in criza economica nu este o fatalitate.
Marasmul economic si social poate fi evitat prin solidaritate, impartind corect, echitabil si eficient povara crizei intre cei 22 de milioane de cetateni. Din criza nu poate iesi doar o jumatate de Romanie, doar a celor care lucreaza in sectorul privat sau a celor care produc bunuri si servicii publice. Romania scapa de criza sau se afunda in aceasta in intregul sau.
PSD se va opune masurilor care vor produce si mai multa suferinta din partea pensionarilor, a celor cu venituri mici, a celor fara sanse.
Exista alternative. E nevoie insa de responsabilitate, de onestitate, de bun-simt si de respect".