Dupa mai bine de sapte ani de la primul acord de cooperare, semnat la Viena, pentru infiintarea unui consortiu in vederea efectuarii unui studiu de fezabilitate pentru gazoductul Nabucco, reprezentantii statelor implicate in proiect vor parafa, astazi, un nou acord la Ankara (Turcia).
Uniunea Europeana a confirmat ca a primit invitatia de a participa la ceremonia de semnare. Un purtator de cuvant al UE a declarat: "Pot sa confirm ca Comisia a primit o invitatie de la Ceremonia de semnare a acordului interguvernamental privind gazoductului Nabucco pe 13 Iulie de la Ankara." Pe de alta parte, Jose Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene, a declarat ca proiectul Nabucco este de o importanta cruciala pentru securitatea energetica a Europei.
Semnarea acordului de tranzit a fost intarziata de cererea Turciei, care are putine resurse de hidrocarburi, de a utiliza 15% din capacitatea de tranzit Nabucco, de 31 miliarde metri cubi, pentru consumul sau intern sau export.
Proiectul Nabucco, in valoare de 11 mld.$, ar trebui sa aduca in Uniunea Europeana gaze naturale din Irak, Egipt, Azerbaidjan si, eventual, Rusia si Turkmenistan. Iranul poate participa la proiectul sustinut de Uniunea Europeana daca isi va normaliza relatiile cu Washingtonul.
Ministrul rus al energiei, Sergei Shmatko, a spus pe 3 Iulie: "Avem o intelegere clara ca Turcia nu percepe Nabucco ca o alternativa la South Stream. Noi am facut o propunere Turciei pentru a lua parte la implementarea proiectului South Stream." Proiectul concurent rusesc, South Stream, ar trebui sa lege Rusia de Europa pe sub Marea Neagra.
Proiectul Nabucco are drept scop diversificarea surselor de aprovizionare cu energie ale Uniunii Europene, care este dependenta de Rusia, prin construirea unui gazoduct care va porni de la Marea Caspica si va ocoli Rusia. Conducta va avea o lungime de 3.300 de kilometri, lucrarile de constructie ar trebui sa inceapa in 2010 si gazoductul ar trebui sa intre in exploatare in 2012.
Costul estimat initial al lucrarilor era de aproximativ 4,5 miliarde Euro. Datorita cresterii pretului petrolului si implicit si al otelului, estimarea actualizata in luna mai 2008 a ajuns la 7,9 miliarde euro. Proiectul va fi finantat, in proportie de o treime, de catre actionari si de banci - doua treimi.
Proiectul necesita doua milioane de tone de otel, 200.000 de segmente de teava de otel si peste 30 de statii de comprimare a gazului.
In functie de situatie, gazele naturale vor proveni din Iran, Irak, Azerbaijan, Turkmenistan si Kazakhstan. Principalii furnizori de gaze pentru proiect sunt Azerbaidjan si Turkmenistan. In cazul Turkmenistanului, problema este tranzitul pe sub Marea Caspica, in conditiile in care chestiunea granitelor maritime ramane o problema nerezolvata in zona, iar pentru rezolvarea acesteia este nevoie de acordul Rusiei.
Companiile interesate de construirea gazoductului sunt Botas (Turcia), RWE (Germania), OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria) si Transgaz (Romania).
Pentru acest proiect, contributia Romaniei stabilita initial era de aproximativ 850 milioane de euro, platibili in patru ani. Proiectul prevede tranzitarea Romaniei, pe o portiune de 460 de kilometri.
Pentru a contracara proiectul, Rusia a demarat un proiect concurent, South Stream, in care a incercat sa atraga inclusiv o parte dintre partenerii Nabucco.
Pentru a evita viitoare deturnari, proiectul trebuie sa rezolve cateva chestiuni strategice, precum implicarea consistenta UE si obiectiile SUA fata de participarea la proiect a Iranului. Consortiul care va construi conducta si UE vor trebui sa transeze, in primul rand, chestiunea terminalului gazier de la Baumgarten (Austria), care ar urma sa fie punctul terminus al proiectului, dar care ar fi fost promis de austrieci si Rusiei in cursul vizitei presedintelui Putin la Viena de anul trecut. Directorul general al OMV, Wolfgang Ruttersdorfer si-a afirmat in mai multe randuri "fidelitatea" fata de Nabucco, insa, tot el a delcarat public intentia companiei austriece cu actionariat majoritar de stat de a prelua controlul asupra companiei maghiare MOL cu capital majoritar privat, partenera in cadrul proiectului european.