Proprietarii de terenuri din zona fac legea la exploatarile miniere care deservesc Complexul Energetic (CE) Rovinari. Ei cer preturi exorbitante pentru a permite utilajelor sa înainteze. Conducerea CE Rovinari sustine ca, daca ar plati sumele solicitate de proprietari, pretul energiei electrice produse aici ar putea fi majorat cu 16%.Exploatarile miniere care aprovizioneaza cu carbune Complexul Energetic (CE) Rovinari au avut în ultimii trei ani pierderi de peste 100 de milioane de euro din cauza proprietarilor de terenuri din zona, care împiedica utilajele sa înainteze. Potrivit lui Laurentiu Ciurel, directorul CE Rovinari, în curând, unele cartiere se vor vedea în situatia sa-si sisteze activitatea, iar complexul sa recurga la importul de carbune. „Primarii astia sunt nebuni, au dat acte de proprietate pe terenuri expropriate prin decret. Puteau sa treaca solicitantii la despagubiri în bani sau actiuni. Din cauza retrocedarilor, avem cinci excavatoare de mare tonaj blocate. Trei dintre ele se afla la Exploatarea Miniera de Cariera (EMC) Pinoasa, iar câte unul - la EMC Tismana si EMC Rovinari“, a declarat Ciurel. Cel mai mult are de suferit EMC Pinoasa, unde doar unul din cele trei utilaje este în functiune. În 1987, exploatarea a fost proiectata sa devina cea mai mare mina de lignit din România, cu o capacitate anuala de productie de opt milioane de tone. Dupa 1990 însa, retrocedarile de terenuri au dus la blocarea unor parti importante de extindere prevazute în plan. În 2004, capacitatea anuala de productie scazuse la 2,5 - 3 milioane de tone, iar în prezent aceasta este de doar 700 - 800 de tone anual. LA EMC Pinoasa, activitatea excavatoarelor este blocata de terenurile aflate în proprietatea mostenitorilor familiilor Tanasoiu si Stoian. Cea mai mare parte a pamânturilor pe care acestia le detin se afla în zona acesteia. Negocierile pentru achizitionarea terenului de catre CE Rovinari au fost însa blocate de curând, conducerea complexului considerând ca proprietarii cer preturi exagerate. „Vor câte sapte-opt miliarde de lei pe un hectar de padure, pret pe care noi nu-l putem oferi. Ar fi un precedent si am fi ulterior nevoiti sa cheltuim mii de miliarde de lei pe terenurile pe care trebuie sa le achizitionam. Numai în acest an avem de cumparat circa 200 de hectare. Daca am oferi aceste preturi, ar creste pretul carbunelui si implicit al energiei electrice, cu 16%“, a mai spus directorul Ciurel. El a recunoscut ca a angajat fara concurs câte un mebru al familiilor Tanasoiu si Ciurel „pentru a debloca situatia“. În conditiile de blocaj, personalul de 700 de angajati de la EMC Pinoasa ar fi supradimensionat.  Ultimii mohicani de la Cariera Rovinari La EMC Rovinari, excavatoarele nu pot înainta din cauza a doua familii, care locuiesc în vechea colonie de blocuri, ridicata aici în anii ’50, când s-a înfiintat cariera. Sub vechile blocuri, specialistii au depistat un filon de carbune de 2,6 milioane de tone, ceea ce a determinat CE Rovinari sa treaca la stramutarea locuitorilor de aici. Potrivit directorului Laurentiu Ciurel, preturile cerute pe locuinte au crescut fabulos, desi ele arata ca niste ruine.„A trebuit sa cumparam 200 de apartamente în vechea colonie. În 2002, am oferit pe unul 90 de milioane de lei vechi, în 2004 ele au ajuns la 400 de milioane de lei, iar în 2006 - la 900 de milioane de lei. Acum se cer peste doua miliarde de lei“, a afirmat Ciurel. Chiar pe buza colinei din care urma sa muste excavatoarele mai locuiesc doua familii, care îsi apara cu strasnicie proprietatea. Neculae Brujan se apropie de 60 de ani. De pe urma bunicilor, care au avut case ce a trebuit stramutate din zona, s-a ales cu o locuinta la cheie într-un sat din apropiere. Nu vrea sa se mute acolo: motiveaza ca nu i s-au construit magazia de lemne si carbuni, un gard si o alee. În realitate, Brujan sta de paza în locuinta din colonie, temându-se ca excavatoarele or s-o faca praf. „Am cerut pe locuinta valoarea pietei, sase miliarde, dar nu ni s-au dat decât 4,5 miliarde. Daca ma mai 'fâlfâie' atât, o sa cer 10,6 miliarde“, spune Brujan, convins ca va face la bani complexul, având în vedere ca nu au de ales cei de aici. „Noua ni s-a dat mai putin cu peste un miliard fata de cât s-a dat la altii“, sare si Doina Vâlceanu, cealalta locatara care blocheaza excavatoarele prin faptul ca nu vrea sa se mute din casa. Si la EMC Tismana, un excavator someaza, însa aici proprietarii sunt abia în faza de obtinere a actelor, pentru ca mai apoi sa poata vinde terenul catre complex.  Care este pretul corect? Povestea confruntarilor dintre conducerea CE Rovinari si proprietarii de la EMC Pinoasa include si sesizari penale pe numele directorului Ciurel si ale adjunctilor sai. Interesele mostenitorilor în relatia cu complexul sunt reprezentate de Mirel Stoian, sotul judecatoarei Stoian de la Judecatoria Târgu Jiu. Acesta sustine ca reprezentantii CE Rovinari au fost de acord în prima faza cu pretul de 7,1 miliarde de lei pe hectar, stabilit prin expertiza, dar ca mai apoi nu au mai vrut sa plateasca. „Expertiza a fost facuta de BIOTOP SRL din Târgu Jiu, care lucreaza pentru CE Rovinari. Atât a reiesit, am si încheiat o conventie pentru acest pret, însa ulterior n-au mai vrut sa plateasca. Ei îmi ofera doar un miliard vechi pe terenul de padure, iar pe cel agricol - 10.000 de lei pe metrul patrat. La preturile expertizei, am de luat de la ei circa 22 de miliarde de lei“, a afirmat Stoian. În plus, activitatea miniera ar fi afectat circa doua hectare de teren din pamântul mostenitorilor, iar pentru acest lucru a obtinut sistarea de lucrari si a facut sesizare penala pe numele directorului Ciurel. Ion Nitulescu, patronul BIOTOP 2006 SRL Târgu Jiu, confirma ca s-au cerut doua expertize: prima evaluare era de 7,1 miliarde de lei pe hectarul de padure, iar cea de-a doua - între 800 de milioane si 1,2 miliarde. „Lucrez pentru ei si fac câte expertize îmi cer. Parerea mea este ca nici piata de acolo nu este corecta, pentru ca exista un singur cumparator si mai multi vânzatori. Daca se plateste primul pret, am înteles ca se influenteaza si pretul kilowatului“, a afirmat Nitulescu. De fapt, cele doua parti se confrunta pe prevederile a doua ordine ale ministrului agriculturii (401 si 416 din 2006-n.r.), care fac referire la indicii care se aplica pentru taxa de scoatere din regim silvic a terenurilor forestiere. „Acei indici au crescut de circa 40 de ori fata de vechea lege. Proprietarii confunda variabila referitoare la valoarea terenului luata în considerare la acest calcul cu pretul pe care eu trebuie sa-l platesc“, este de parere directorul Laurentiu Ciurel.