Cota unica va fi mentinuta si va exista stabilitate fiscala, care va permite tuturor operatorilor economici sa isi faca planuri multianuale de afaceri, a declarat, simbata, premierul Calin Popescu Tariceanu, la finalul reuniunii de lucru cu Colegiul Director al Ministerului Finantelor Publice (MFP). "Rezultatele introducerii cotei unice sint, asa cum ne asteptam, bune, dar realitatea cifrelor demonstreaza ca aceste cifre sint cu mult mai bune decit ar fi fost cele mai optimiste evaluari pe care am fi putut sa le facem ", a spus Tariceanu.

Venituri bugetare mai mari

Seful Executivului a precizat ca, dupa 11 luni din anul in curs, veniturile bugetului general consolidat sint cu 20% mai mari decit in perioada similara a anului 2004. Sumele aferente cresterilor salariale, ale pensiilor pentru agricultori si alocatiilor de stat pentru copii care nu fusesera incluse in bugetul pe anul 2005 de catre guvernul anterior s-au cifrat la 28.000 miliarde lei vechi. “Au fost majorate veniturile administratiilor locale cu 15.000 miliarde lei vechi, au fost acoperite costurile inundatiilor evaluate pina in prezent la de 22.000 miliarde lei vechi si au fost bani utilizati pentru acoperirea tuturor cheltuielilor bugetare rezultatele din angajamentele Romaniei fata de Uniunea Europeana, cele mai mari sume fiind alocate Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Agriculturii, Ministerului Justitiei si Ministerului Mediului”, a aratat Calin Popescu Tariceanu.

10.000 miliarde lei vechi pentru sanatate

De asemenea, acesta sustine ca au fost acoperite datoriile istorice din sistemul sanitar - 10.000 miliarde lei vechi. “Acest efort sustinut nu a putut fi realizat decit prin cresterea substantiala a veniturilor bugetare, care a fost efectul principal al introducerii cotei unice de impozitare”, a apreciat primul ministru.
Seful Executivului a precizat totodata ca, in ceea ce priveste efectele asupra veniturilor populatiei, cistigul mediu lunar salarial net a crescut de la 6.070.000 lei vechi in octombrie 2004 la 7.420.000 vechi in octombrie 2005. Potrivit datelor statistice prezentate, consumul individual al gospodariilor a crescut in aceasta perioada cu peste 12%, creditele luate de persoanele fizice au crescut cu 80%, de la 111.000 miliarde lei vechi in octombrie 2004 la 204.000 miliarde lei vechi in octombrie 2005. Au crescut de asemenea economiile populatiei, de la 128.000 miliarde lei vechi la 162.000 miliarde vechi in perioada mentionata, iar economiile in euro de la 2,4 miliarde la 2,9 miliarde euro. Au fost inregistrate in plus 150.000 de locuri de munca, iar rata somajului a scazut de la 6,2% in septembrie 2004 la 5,5% in septembrie 2005. In opinia premierului, acesta este un pachet de efecte care a permis majorarea unor cheltuieli bugetare, iar pe de alta parte venituri substantiale la nivelul angajatilor sau pensionarilor.

Analistii vad diferit efectul cotei unice

In opinia analistilor economici insa, introducerea cotei unice de impozitare nu ar fi adus rezultatele scontate. Ei considera ca dupa 11 luni de la introducerea cotei unice, nivelul investitiilor straine directe a scazut, iar productia industriala, pe ansamblul economiei nationale a crescut foarte incet in opinia analistilor economici, mediul de afaceri nu a resimtit scaderea bazei de impozitare a profitului de la 25 la 16%. Analistii economici spun ca profitul firmelor ar fi fost mai mare, daca, pe linga cota unica, ar fi fost introduse si alte masuri fiscale, lucru recunoscut si de vicepremierul Gheorghe Pogea. “Investitiile straine nu sint legate numai de cota unica, sint legate de mediul economic in general si de predictibilitatea fiscala pe care o tara o poate avea”, a declarat vicepremierul Pogea. Liviu Voinea, analist economic, estimeaza ca, in conditiile mentinerii acestei filosofii fiscale, cresterea TVA este o masura probabila. Mai ales ca, deficitul bugetar va fi inevitabil mai mare, tinind cont ca, in perspectiva aderarii, este necesara cofinantarea fondurilor structurale. Un punct procentual de TVA ar aduce un plus de venituri de 0,3% din Produsul Intern Brut.

FMI este nemultumit de politicile monetare din Romania

Romania are nevoie de politici monetare, fiscale si salariale proactive mai bune, a atras atentia reprezentantul Fondului Monetar International (FMI) in Romania, Graeme Justice, in cadrul unei dezbateri pe probleme financiare la BNR. "O multime din presiunile cu care se confrunta Romania tin de tranzitie si sint prezente si in alte economii emergente ", a explicat Justice, aratind ca gradul ridicat de consum, nivelul ridicat al investitiilor, presiunile asupra inflatiei nu reprezinta ceva caracteristic Romaniei. Potrivit ultimului execitiu pus in aplicare de fond, Romania are o pozitie buna in ceea ce priveste vulnerabilitatea. Oficialul FMI a mai remarcat ca datoria externa a Romanii este scazuta si ca BNR este o banca puternica. Justice a enumerat o serie de "mituri " care exista in ceea ce priveste intrarea in UE, atragind atentia asupra riscurilor pe care acestea le prezinta. Printre mituri, se numara faptul ca aderarea la Uniune ar duce la o crestere rapida a veniturilor, ca dezechilibrele si-ar modifica tendintele, ca boomurile de consum ar fi optime, in cazul integrarii europene, ca explozia de credit se va corecta cu acest prilej, ca un nivel ridicat al deficitului de cont curent nu ar mai reprezenta o problema, odata cu integrarea, sau ca acest indice si-ar schimba structura. "Nu nivelul deficitului bugetar este important, ci acela al veniturilor, iar in Romania acesta este cel mai scazut ", a conchis Jutsice.