In Aula Magna a Universitatii "Ovidius" Constanta a avut loc vineri dezbaterea publica cu privire la proiectul de reabilitare a plajelor din statiunile Mamaia si Eforie Nord si de protectie a tarmului impotriva eroziunii costiere, elaborat de experti japonezi cu finantarea asigurata de Banca Japoneza pentru Cooperare Internationala (JICA). Cu acest prilej, expertii niponi prof. Y. Goda si Takao Ozaki au expus auditoriului, format la randul lui in majoritate din specialisti, detaliile tehnice si financiare ale acestui proiect. De mai multe decenii plajele litoralului romanesc al Marii Negre se confrunta cu o problema extrem de grava. Este vorba despre eroziunea costiera care a facut ca anual metri de plaja sa dispara, iar teritoriul Romaniei sa se diminueze destul de ingrijorator, ca urmare a actiunii nefaste a valurilor asupra uscatului. Fenomenul a fost atat de accelerat incat in unele zone salbatice ale litoralului mioritic plaja a disparut complet - cum este cazul zonei Epava-Pescarie din Costinesti - in timp ce in altele plaja s-a diminuat atat de mult incat abia mai este loc de intins cateva cearsafuri. Un astfel de fenomen natural pune in pericol fatal existenta in viitor a industriei turistice de pe litoral si greveaza asupra stabilitatii falezei naturale in localitati precum municipiul Constanta si orasul Eforie. La sfarsitul anilor ‘80 si inceputul ultimului deceniu al secolului XX au fost realizate cateva lucrari si obiective pentru stoparea ingrijoratoarei eroziuni costiere, insa acestea nu s-au dovedit suficiente pentru protejarea intregului tarm romanesc al Marii Negre de distrugerile provocate de forta valurilor. Pornind de la aceasta realitate, in urma cu cativa ani a fost demarat un studiu complex efectuat de catre experti niponi cu finantare japoneza, studiu care sa stabileasca masurile cele mai eficiente pentru stoparea definitiva a eroziunii costiere, precum si pentru refacerea latimii plajelor pe riviera romaneasca.
Diguri submerse pentru diminuarea efectului eroziv al marii

Solutia tehnica propusa de japonezi vizeaza construirea unor diguri submerse care sa retina nisipul pe plaje si sa diminueze efectul eroziv al valurilor. Acestea vor fi in numar de trei in zona Mamaia Sud si vor avea lungimi de cate 100 de metri fiecare. Nu s-a adoptat solutia unui baraj continuu, intrucat in acel caz apele de la tarm nu ar mai fi fost reimprospatate din larg si astfel s-ar fi marit gradul de poluare in apele de imbaiere de langa plaje, a specificat profesorul Y. Goda. De aceea au fost preferate structuri separate care sa permita o circulatie corespunzatoare a apelor de mica adancime de langa tarm. De asemenea, proiectul mai vizeaza reabilitarea celor doua structuri "sparge-valuri" construite in deceniile anterioare. In plus se va mai realiza si o structura din beton si stabilopozi care are rolul de a retine nisipul pe plaja si in apa din imediata vecinatate a tarmului, astfel incat sa nu se mai ajunga la situatia din perioada 1989-1990 cand din cei 500.000 mc de nisip adus pe plaja din Mamaia de pe fundul lacului Siutghiol, dupa un sezon estival, nu a mai ramas nimic. "Este foarte important ca alegerea granulatiei nisipului pentru innisiparea plajelor din zona Mamaia Sud si Eforie Nord sa fie una corespunzatoare", a afirmat expertul japonez Y. Goda. In acest sens, specialistul nipon a apreciat ca nisipul folosit in urma cu aproape doua decenii (provenit din lacul Siutghiol) era foarte fin si s-a creat o panta mult prea lina pe fundul zonei marine cuprinsa intre tarm si digul de stabilopozi montat in largul statiunii Mamaia, astfel ca valurile si curentii marini au antrenat acest nisip cu rol protector catre larg, iar lucrarile pierzandu-si in acest mod eficienta. De aceasta data se va aduce pentru innisipare nisip de la Dunare care are o granulatie mai mare si o structura asemanatoare cu cea a nisipului original al plajei de la Mamaia. Panta submarina a nisipului adus de la Dunare, ce va fi mai abrupta, si structurile construite cu rol de "capcana de nisip" vor impiedica imprastierea nisipului suplimentar catre larg, linia tarmului urmand sa se pastreze si peste 20 de ani, a mai aratat expertul japonez. Pentru reabilitarea plajei din zona Mamaia Sud vor fi necesare cca. 224 mii mc de nisip dunarean pentru o lungime de aproximativ 1,2 km si o latime a plajei de 50 de metri, in timp ce lucrarile pentru plaja din Eforie Nord vor necesita aproximativ 450 mii mc din acelasi sortiment de nisip.