În cadrul „Lunii padurii“, actiune aflata în plina desfasurare, Directia Silvica Dolj a invitat pensionarii din silvicultura la o întâlnire cu mai tinerii colegi aflati în activitate. Pensionarii, botezati simbolic „arborii batrâni ai padurii“, au împartasit din experienta lor de o viata si au vizitat santierul Dabuleni, unde se planteaza puieti pe suprafetele preluate de la ADS.„Cine nu-si respecta înaintasii nu poate astepta respect de la urmasi“ a fost sloganul sub care s-a desfasurat întâlnirea pensionarilor silvici cu mai tinerii lor colegi aflati în activitate. Vizibil emotionati de faptul ca nu au fost dati uitarii, inginerii silvici ajunsi la vârste respectabile au povestit din experienta lor de viata petrecuta în mijlocul padurii. La 79 de ani, inginerul silvic Popescu D. Ion este cel care a înfiintat, în anul 1972, „centura verde“ a Craiovei. „Perdeaua de protectie a Craiovei, lata de 300 metri, care începe de la Hanul Doctorului si merge pâna la Tancodrom, dupa care traverseaza viile de la Banu Maracine si se duce pâna la Facai, are o suprafata de 200 ha. Eu sunt cel care, în anul 1972, am început înfiintarea ei, din ratiuni care nu tin de frumusete, ci de sanatate a orasului. Am auzit ca este si ea revendicata, desi noi am înfiintat-o pe un teren gol care era al CAP“, a spus ing. Ion Popescu. Singura solutie, pentru ca centura verde a Craiovei sa scape nehacuita, ar fi aceea prin care consiliul judetean ar declara-o de utilitate publica, lucru perfect legal si adevarat, dar greu de crezut! 
Paduri nepazite Pe parcursul „Lunii padurii“ se desfasoara actiuni de plantare si ecologizare a padurilor. „Doljul are de împadurit 11,5% din suprafata totala a judetului, procent mult mai mic decât cel national. În fiecare an, plantam circa zece milioane de puieti, pe terenuri preluate de la ADS sau pe terenuri cumparate de la proprietari. Anul trecut, am cumparat un hectar de teren cu 39 milioane de lei, dar pretul nu-l stabilim noi, ci evaluatorii“, a spus Eugen Gioanca, directorul Directiei Silvice Dolj. Dintre cele 87.000 ha de padure existente în judet, 23.000 ha au fost predate pentru reconstituirea dreptului de proprietate. Padurea ajunsa în proprietate privata nu mai este pazita si nici exploatata în regim silvic. Taxa, aproape simbolica, de paza, cuprinsa între 40 si 90 lei/an/ha, ar permite specialistilor sa asigure si padurilor particulare un regim de întretinere si exploatare ca la carte, dar nu sunt multi cei care se înghesuie sa-si predea suprafetele catre silvicultori. 
35.000 ha de teren impropriu pentru agricultura Cresterea procentului de împadurire ar asigura judetului o clima mai blânda si ar opri procesul de desertificare început lent, dar sigur, în sudul Doljului. „Am identificat la OCPI circa 35.000 ha teren inapt pentru agricultura. Daca am împaduri aceste suprafete (operatiune oferita de statul român gratuit), am creste procentul de împadurire al judetului cu 5%. Nu stim daca vom putea face acest lucru, pentru ca terenurile sunt în proprietate privata, iar primarii localitatilor unde sunt identificate aceste suprafete ar trebui sa fie ei însisi interesati sa-i ajutam“, a spus Alchiu Caraghiaur, purtator de cuvânt al Directiei Silvice. Silvicultorii s-au plâns ca, de câtiva ani, gunoaiele au ajuns si în paduri, desi se stie ca aceasta nu produce gunoaie. Pentru locurile traditionale de agrement existente în paduri, silvicultorii au adus saci de gunoaie, dar nici macar asa petrecaretii de la gratarele cu mititei nu vor sa înteleaga ca resturile menajere ramase de la mesele în aer liber trebuie duse în locuri speciale, si nu lasate la voia întâmplarii.
Unul dintre „arborii batrâni ai padurii“ a remarcat ca inginerii silvici sunt cei mai buni ingineri, pentru ca ei sunt obligati sa posede cunostinte din toate domeniile.