Reprezentantul investitorului american de la ARO, John Perez, presedintele Cross Lander, a sustinut cu doua zile in urma, in fata autoritatilor romane, ca a investit in fabrica din Campulung mai mult de 13 milioane de dolari. Perez a apreciat ca toti acesti bani au fost cheltuiti pentru a omologa in Statele Unite ale Americii un model al masinii Aro. In tot acest timp, Aro ramane pe butuci.
Cheltuielile foarte mari facute cu omologarea noului model reprezinta explicatia data de investitorii americani strategici pentru faptul ca nu au virat cele 5 milioane de dolari, bani angajati la plata prin contractul de privatizare semnat cu statul roman. Aceasta este si explicatia pentru faptul ca, in prezent, productia la ARO a fost stopata, ca electricitatea este oprita pentru neplata si ca doar 10% dintre angajati mai sunt platiti, in timp ce restul nu au mai vazut un ban de 4 luni.

Perez le-a reprosat autoritatilor ca i-au fost ostile

John Perez le-a spus autoritatilor ca nici Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (AVAS), nici conducerea societatii si nici oficialitatile din zona nu au sustinut investitorul american pentru a profitabiliza ARO, ba chiar ca l-ar fi incurcat in planurile de dezvoltare. Totodata, Perez i-a reprosat statului ca a intarziat cu aparitia ordonantei care prevedea stergerea de datorii la ARO pana in noiembrie 2004 si ca, in conditiile astea, nu a vrut sa investeasca prea mult in fabrica. Mai mult, seful Cross Lander nu s-a sfiit sa afirme in fata autoritatilor, dar si a sindicatelor ca a ales sa investeasca acesti bani in America din cauza ca presa din Romania i-a facut o imagine atat de proasta, incat bancile de aici nu au vrut sa lucreze cu el.
In acelasi timp, Perez le-a comunicat reprezentantilor statului ca doreste ca AVAS sa ii recunoasca imediat investitiile facute in America. Daca AVAS va face acest lucru, Perez sustine ca va veni cu bani ca sa reporneasca productia de masini la ARO.

AVAS asteapta 5 martie ca sa re-nationalizeze ARO

Reamintim ca la 5 ianuarie 2005 Cross Lander trebuia sa faca dovada platii catre ARO a cel putin 5 milioane de dolari. Suma reprezenta obligatiile asumate prin contract chiar de ei, din care 600.000 de dolari erau investitii de mediu, 1,4 milioane erau investitii in tehnologie, iar 3 milioane de dolari erau pentru capitalul circulant. Mai mult, americanii ar fi trebuit sa plateasca AVAS si 2,7 milioane de dolari, suma datorata pentru vanzarea Fabricii de Scule si Matrite. Potrivit unor declaratii ale unor surse din AVAS, in caz ca americanii nu dovedesc investitiile facute, Autoritatea este obligata sa mai astepte pana la 5 martie 2005, dupa care va renationaliza ARO.

Situatia la ARO se deterioreaza pe zi ce trece

Gheorghe Apostu, liderul de sindicat de la ARO Campulung, ne-a declarat ca Perez nu a venit pana acum cu banii si ca “e greu sa dovedeasca ca o va face vreodata“. Partea proasta, in opinia lui Apostu, este ca statul nu si-a luat masuri de precautie in astfel de cazuri.
El vorbeste despre contractul de privatizare incheiat ca nu este suficient de ferm. De altfel, liderul sindicalistilor spune ca “situatia de la ARO este proasta. Efectiv, nu mai putem sa suportam situatia asta... Cineva trebuie sa oblige proprietarul sa-si respecte angajamentele luate“.