Mii de salariati din Dolj sunt jecmaniti pe fata de angajatori. Un sfert din firme retin pe state de la angajati banii pentru plata asigurarilor de sanatate, dar nu îi vireaza catre stat. Desi legea permite, nici un administrator nu a fost închis.Aproape 6.000 de societati din Dolj încalca grosolan legislatia în vigoare, în sensul ca nu platesc la timp contributiile pentru plata asigurarilor de sanatate, desi le retin pe statele de plata de la angajatii lor. Asa arata datele furnizate, la solicitarea GdS, de Directia Generala a Finantelor Publice (DGFP) Dolj, institutie care se ocupa de câtiva ani de colectarea contributiilor de la firme. Mii de salariati carora li se opresc în fiecare luna bani din salariu pentru asigurarile de sanatate nu au dreptul nici la o banala adeverinta de salariat pentru a merge la un medic, fiindca pe document trebuie sa figureze ordinul de plata cu care s-au platit la zi asigurarile. Cât despre medicamente gratuite sau compensate nici nu poate fi vorba. Daca angajatul se îmbolnaveste la final de luna, acesta trebuie sa scoata bani din buzunar pentru tratament, deoarece se termina plafoanele farmaciilor, dar asta este alta poveste. Alta ar fi situatia daca toate companiile ar fi corecte si ar vira la timp banii pentru astfel de contributii. În fata legii raspunde administratorul, dar nici patronii nu sunt straini de astfel de practici. Unii sunt si administratori, si asociati în firma.  
Dispun de banii salariatilor Potrivit Oficiului Registrului Comertului Dolj, în judet exista în jur de 22.000 de societati comerciale active. Corelând datele cu cele de la DGFP, înseamna ca un sfert dintre firmele active nu platesc sumele retinute ca stopaj la sursa. Este caz penal pentru cei care conduc respectivele entitati economice, dar vom vedea în cele ce urmeaza cum organele abilitate ale statului sa execute controale se eschiveaza în a executa legea sau aleg cele mai facile pedepse pentru administratori. Pâna acum nici un patron sau administrator nu a platit cu închisoarea pentru ca a dispus dupa bunul plac de bani care nu erau ai lui, ci ai salariatilor. "Restantele mai vechi de o luna la plata asigurarilor sociale de sanatate la 29.02.2008 erau de 22.765.922 de lei", a precizat directorul executiv al DGFP Dolj, Mihai Antonescu, în raspunsul transmis redactiei la solicitarea GdS. Sumele cuprind atât contributia firmei, cât si pe cea a angajatului. Pentru a nu exista dubii despre caracterul de rau-platnic al societatilor doljene, ne-am interesat cum a stat situatia si la finalul lunii martie. Dar stupoare! Restantele catre fisc pentru asigurarile de sanatate s-au situat si la finele lui martie cam la aceeasi valoare (usor diminuata): 22.763.433 de lei. În bani vechi suma este astronomica - peste 227 de miliarde de lei care nu ajung acolo unde le este locul, adica în bugetul destinat sanatatii. Când a început colectarea fondurilor pentru pensiile administrate privat, responsabilii cu rang înalt în statul român le atrageau atentia patronilor sa plateasca, pentru fondurile de pensii, indirect, pentru ca "nu pot dispune oricum de banii angajatilor". Dar si sumele retinute pentru sanatate sunt tot "banii angajatilor". 
Stopajul la sursa, evaziune fiscala Legislatia româna prevede si pedeapsa cu închisoarea pentru cei care opresc bani pe statele angajatilor, dar nu îi vireaza catre bugetul consolidat al statului. Aceleasi legi au portite de scapare, astfel ca multi patroni si administratori se aleg fie cu amenzi si popriri pe conturile bancare, fie cu dosare penale solutionate în avantajul învinuitului. Din datele furnizate de DGFP, Garda Financiara Dolj si alte organe de control, cum ar fi Inspectoratul Teritorial de Munca, angajatii nu fac sesizari cu privire la faptul ca le sunt încalcate drepturile. Aceleasi institutii sustin ca nici un detinator de firme nu a fost pedepsit cu închisoarea pentru stopaj la sursa. Daca au mai existat dosare penale, acestea s-au solutionat "în limitele legii", adica respectivii au primit amenzi. Si cu salariatii jecmaniti pe fata cum ramâne?!Legea nr. 241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale prevede la art. 6: "Constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la un an la trei ani sau cu amenda retinerea si nevarsarea cu intentie, în cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentând impozite sau contributii cu retinere la sursa". Aceeasi lege stipuleaza la art. 10, alin 1, ca, daca în cursul urmaririi penale sau al judecatii, pâna la primul termen de judecata, învinuitul sau inculpatul acopera integral prejudiciul, atunci limitele pedepsei pentru faptele savârsite se reduc la jumatate. Legea evaziunii mentioneaza ca, daca prejudiciul cauzat si recuperat este de pâna la 100.000 de euro, sau echivalentul în lei, atunci "se poate aplica pedeapsa cu amenda". Daca prejudiciul este pâna la 50.000 de lei, atunci "se aplica o sanctiune administrativa, care se înregistreaza în cazierul judiciar". 
Instanta stabileste daca e "cu intentie" Comisarul-sef al Garzii Financiare Dolj, Dragos Ursulescu, a spus ca institutia "nu prea" a avut cazuri de dosare penale pe numele administratorilor care retin sume prin stopaj la sursa, dar nu le vireaza. "Mai mult, finantele se ocupa de asa ceva. Oricum, legea spune ca doar daca sunt cu intentie retinerea si nevirarea banilor poate fi cercetat penal cel care conduce firma. Procurorul sau instanta stabileste daca o astfel de fapta este cu intentie. Eu nu am auzit sa fie închis cineva pentru asemenea fapte, iar daca plateste în timpul cercetarii, ia doar o amenda si fapta se înscrie în cazierul judiciar", a sustinut Ursulescu. Seful Garzii Financiare Dolj a precizat ca institutia se poate sesiza daca exista plângeri de la angajati sau de la organele abilitate, dar pâna acum nu s-a primit asa ceva. Conducerea Inspectoratului Teritorial de Munca Dolj afirma ca angajatii nu reclama ca le sunt retinuti banii, dar nu sunt virati catre asigurarile de sanatate. Fiscul sustine ca a luat "masurile legale" pentru firmele care retin pe state plata contributiilor la asigurarile de sanatate, dar nu vireaza sumele respective: executare silita prin comunicarea somatiei (însotita de titlul executoriu), popriri pe conturi bancare, amenzi contraventionale, trimiteri de dosare penale. Seful finantelor doljene, Mihai Antonescu, a afirmat ca nici el nu are cunostinta ca vreun administrator de firma sa fi platit cu închisoarea pentru fapte de acest gen. "Anul trecut am întocmit între 20 si 30 de dosare de cercetare penala pentru stopajul la sursa, care sunt în diverse stadii sau au fost solutionate. Nu am auzit sa fie închis cineva, dar unii s-au mai disciplinat dupa ce am facut dosarele. Acum îsi platesc prioritar contributiile. În general, mediul de afaceri s-a mai disciplinat, pentru ca sunt foarte dure masurile care se aplica", a declarat Antonescu.