Guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu, preconizeaza, pentru 2006, o rata a inflatiei de circa 6%. "In patru-cinci ani Romania trebuie sa ajunga la o inflatie de 2,4%, cu maximum 1,5 puncte procentuale fata de media celor mai performanti membri ai UE, iar pentru 2006 acesta va fi de 6%, in conditiile in care inflatia din acest an a fost una de corectie ", a declarat guvernatorul BNR. Potrivit statisticilor BNR, rata inflatiei a scazut de la 40%, in 2000, la 9,3%, in 2004, iar prognoza pentru 2005, este de 7,5%.
In privinta bugetului de stat consolidat, guvernatorul este de parere ca Romania a inregistrat performante, reusind, dupa 200, sa reduca deficitul bugetar de la 4% la 1%. Referitor la evolutia cursului de schimb precum si a altor indicatori monetari, Isarescu considera ca acestea nu sint atipice si ca acest lucru s-a petrecut si in Polonia, Cehia si Ungaria. "Evolutiile prin care trecem nu sint lipsite de riscuri, uneori apar chiar riscuri majore pe care Banca Centrala trebuie sa le trateze cu mare atentie. Banca Centrala le cunoaste si le tine sub control ", a mentionat Isarescu, adaugind ca "rezervele valutare au crescut, cursul s-a apreciat si aceasta in conditiile in care, deficitul comercial este mare ".
La 12 octombrie 2005, rezervele valutare ale Bancii Centrale erau de 16,8 miliarde euro, iar cele brute (inclusiv aurul) de 18,2 miliarde euro. Cea mai mare surpriza o constituie, in opinia guvernatorului, aprecierea leului, iar acest lucru se datoreaza, spune acesta "credibilitatii pe care Romania a primit-o dupa intrarea in NATO ". In perioada ianuarie 2001- octombrie 2004, cursul de schimb al leului a inregistrat o scadere de 40%, iar in perioada noiembrie 2004 - septembrie 2005, leul s-a apreciat cu pina la 17%.
"Aici intervin miscarile da capital, oamenii care muncesc in afara tarii. Problema Romaniei nu este neaparat lipsa de bani, ci de proiecte eligibile si lipsa de manageri care sa conduca aceste proiecte ", a precizat Isarescu. In perioada ianuarie - iulie 2005, in Romania au intrat prin intermediul muncitorilor care muncesc in strainatate circa doua milioane de euro, iar potrivit estimarilor acestea vor ajunge pina la sfirsitul anului la circa trei milioane euro. Intrarile de valuta reprezinta aproape 18% din PIB, fata de tarile vecine, unde aceasta pondere a fost de aproape 16% in Ungaria, de aproape 12% in Cehia si de 8% in Polonia.