Care va fi harta dezvoltarii Olteniei si unde vor ajunge investitorii? Marile firme s-au relocat acolo unde exista utilitati si forta de munca ieftina si se vor extinde zonele turistice în Gorj, în Mehedinti si în Vâlcea si cele industriale în Dolj, si în Olt.În Oltenia urmeaza doi-trei ani în care se va construi masiv. Am pus cap la cap datele din toata regiunea si a rezultat urmatorul aspect: dezvoltarea economica a judetelor merge mâna în mâna cu expansiunea infrastructurii, cu dezvoltarea imobiliara si cu forta de munca disponibila si ieftina. Desigur, fiecare judet are specificul lui investitional si tendinte diferite de dezvoltare. Doljul merge pe infrastructura de afaceri, împins de la spate de Ford, pe investitiile în agricultura si pe cele imobiliare. În Olt se dezvolta, pe orizontala, furnizori ai companiei americane, dar si investitori de amploare precum Pirelli si altii. În Gorj primeaza turismul, mai accentuat în statiunea Rânca, iar în Târgu Jiu iau amploare spatiile comerciale. La Vâlcea merge bine tot turismul si, în plus, încep sa apara microferme zootehnice. În cele ce urmeaza, va prezentam tendintele de dezvoltare în fiecare judet.  
Doljul, saltat de Ford Americanii de la Ford promit sa investeasca în fabrica de autoturisme din Craiova 600 de milioane de euro, iar statul român îi mai ajuta cu 143 de milioane de euro. Cu siguranta, este cea mai mare investitie din regiunea Oltenia, dar nu singura. Pâna si oficiali din Comisia Europeana au ajuns la concluzia ca investitia Ford va crea aproximativ 40.000 de locuri de munca directe si pe orizontala. Personalul va fi recrutat în principal din Dolj, dar si din judetele vecine. Cert este ca decizia americanilor de a cumpara fabrica Daewoo atrage un boom imobiliar si de infra-structura, precum si un grad înalt de ocupare a fortei de munca. Din punct de vedere industrial, se vor dezvolta, în primul rând, capacitatile deja existente pe platforma de est a Craiovei. În al doilea rând, "va cunoaste o dezvoltare în câtiva ani zona dintre Craiova si Filiasi, pe parte de industrie, deoarece este la drum european, se afla la 20 de kilometri de Aeroportul Craiova, e accesibila si altor utilitati (gaze, electricitate). Va fi interesanta pentru investitori si zona Craiova-Calafat, în virtutea aparitiei podului peste Dunare si a conductei de gaze", a mentionat presedintele Uniunii Generale a Industriasilor din România, filiala Dolj, Virgil Boboc. Iminenta construirii podului Calafat-Vidin a atras investitori de acum cinci ani, iar acestia se reprofileaza, mai nou, pe domeniul agricol: în zona apar un depozit frigorific de legume-fructe, o fabrica de combustibil ecologic, adica biodiesel etc. "Zonele de dezvoltare agricola sunt înspre Dabuleni, Poiana, Desa - pentru cultura de legume, Câmpia Bailestiului si zona Calafatului - pentru dezvoltarea culturilor mari", a afirmat directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Dolj, Cornel Popa.  
Craiova creste la periferie Pe aceleasi trasee enumerate de cei doi oficiali si-au întins proprietatile si dezvoltatorii imobiliari, care vând terenuri aflate în apropierea drumurilor intens circulate ce leaga Craiova de Calafat, respectiv de Filiasi. Dezvoltarea imobiliara se va regasi în viitorul apropiat si în jurul drumului expres Craiova-Pitesti, despre care ministrul transporturilor, Ludovic Orban, a declarat recent, pentru GdS, ca "va grabi lucrurile". Bania are un parc industrial, dar extinderea lui se decide în instanta. În schimb, dezvoltarea imobiliara împinge investitorii la marginea orasului, în comunele din jur, unde si preturile terenurilor cu acces la utilitati sunt ceva mai mici decât în urbe.  
Statiunile gorjene iau amploare Statiunea montana Rânca detine peste 2.000 de locuri de cazare. Posibilitatile diverse de agrement au facut din aceasta locatie un important punct de reper al turismului national. Aici se inaugureaza multe pensiuni, la intervale mici. Nume precum Tismana, Sacelu, Lainici, Cheile Sohodolului, Polovragi, pesterile din Gorj si Defileul Jiului sunt destul de cunoscute si reprezinta alte destinatii turistice din acest judet. Din punct de vedere industrial, Gorjul se mândreste cu fabrica de filtre auto Pirelli, care va fi construita în Parcul Industrial Bumbesti-Jiu. Unitatea din Gorj va fi cea de-a treia din România, compania intentionând sa investeasca peste 70 de milioane de euro. Potrivit conducerii parcului, lucrarile de constructie vor începe pe 1 iulie si vor dura trei luni. De la Primaria Târgu Jiu aflam ca se construieste foarte mult în zonele Preajba, Primaverii si Polata. "Anul acesta si în 2007, au fost eliberate câteva sute de autorizatii de constructie pentru imobile de locuit, mai ales în Preajba, Primaverii etc. Aceste zone imobiliare sunt foarte cautate, iar anul trecut au fost eliberate sute de autorizatii de construire. Au fost câteva zeci si pentru spatii comerciale", a declarat Ramona Evulescu, purtatoarea de cuvânt a Primariei Târgu Jiu. Din punct de vedere agricol, Gorjul sta bine la atragerea de fonduri externe. "Multi gorjeni si-au facut ferme de melci, de bovine, stupine", a sustinut directorul adjunct al DADR Gorj, Virgil Dragusin. De asemenea, în judet exista potential de dezvoltare a unor mici unitati si ferme de procesare a carnii si laptelui de vaca. 
Vâlcea mizeaza tot pe turism Vâlcea are patru statiuni balneoclimaterice, vestite pentru apele termale recomandate pentru tratament. Oferta turistica a judetului cuprinde peste 11.000 de locuri de cazare în hoteluri, vile, campinguri si gospodarii rurale în statiunile Olanesti, Govora, Calimanesti-Caciulata, Ocnele Mari, Voineasa. "O noua statiune e pe cale sa apara, în judetul Vâlcea, în zona orasului Horezu, pe vârful Roman. Aici vor fi construite sute de vile, toate dupa acelasi model, de cei care au concesionat terenul de la primarie", a declarat Gheorghe Nita, primarul din Horezu. În ceea ce priveste comunitatea locala de afaceri, cea mai importanta ramura industriala în Vâlcea este cea chimica, judetul detinând una dintre cele mai mari capacitati de prelucrare în domeniu din tara, cu aproximativ 70 de produse care se fabrica pe platforma chimica din Râmnic. În Vâlcea se contruieste mult. În prezent, este ridicat Centrul de Conventii si Expozitii de la Seaca, un spatiu expozitional de proportii. Din punct de vedere agricol, Vâlcea înainteaza pe partea de microferme de bovine. "Specificul judetului îl reprezinta zootehnia si pomicultura, dar, din pacate, aceste ramuri nu sunt dezvoltate. Acum au început sa apara microferme de bovine de rasa în localitatile Budesti, Olanu, Calimanesti si lucrurile încep sa se miste", a spus Florel Badele, directorul DADR Vâlcea. Potrivit datelor statistice, în judet au fost construite recent foarte multe depozite si hale de productie. 
Oltul vine puternic din urma Cea mai importanta dezvoltare din Oltenia, pe toate laturile, au avut-o Oltul si, în mod particular, Slatina. Aici si-a localizat fabrica o divizie a grupului Pirelli. Municipiul resedinta de judet nu mai este cunoscut drept orasul aluminiului (datorita Alro), ci este "orasul tuturor posibilitatilor". În 2007 si 2008, au aparut noi fabrici, printre care si cea a firmei germane Honsel, care va produce componente auto pentru Volkswagen. Chiar în aceasta luna, firma va pune temelia uzinei din Slatina, având în plan investirea a aproximativ 130 de milioane de euro si angajarea a 1.900 de oameni. O societate din Polonia intentioneaza sa dezvolte o fabrica de componente pentru Honsel, investitia fiind de aproximativ zece milioane de euro, iar locurile de munca nou-create, 100.O companie asiatica - lider mondial în productia de fermoare - a cerut, de asemenea, detalii despre posibilitatea de extindere în municipiu si se asteapta ca si aceasta sa-si gaseasca locul în viitorul parc industrial. Consiliul local a aprobat deja PUZ-ul (Planul Urbanistic Zonal) pentru acesta. Sa nu uitam americanii de la Johnson Controls, care îsi asaza fabrica în Bals si vor produce scaune pentru Ford. "Au promis ca angajeaza 200 de persoane. În plus, se mai face o statie de betoane si asfalt în zona", a spus primarul din Bals, Vitalie Stanciu.În domeniul imobiliar, numarul autorizatiilor de constructie eliberate de Primaria Slatina creste, anual, cu aproximativ 40%, a declarat primarul municipiului, Darius Vâlcov. Este vorba despre proiecte imobiliare, demarate de dezvoltatori italieni si români în domeniu. "Slatina, în ultimii ani, a beneficiat de investitii care au depasit 750 de milioane de euro", a adaugat primarul urbei. 
Retea de supermarketuri în Slatina Daca, în urma cu doi-trei ani, principalele lanturi de magazine ocoleau Slatina, politica fiind de a deschide noi puncte pe harta tarii doar în orasele cu peste 100.000 de locuitori, în prezent, au întocmit deja proiecte mai toti marii jucatori din acest segment. Kaufland are magazinul în constructie, se pregatesc Billa (vizavi de benzinaria OMV), Moll (pe strada Cireasov), Profi (magazin în constructie pe str. Ec. Teodoroiu), Lidl (pe fostul spatiu "Oltina"), Penny si Carrefour (la intrarea în oras, dinspre Craiova). 
Miniporturi în Mehedinti Presedintele IMM-urilor din Mehedinti, Constantin Cretescu, a anuntat ieri, într-o conferinta de presa, ca entitati economice din localitatile de pe malul românesc al Dunarii, din judet si din districtul bulgaresc Vidin, au stabilit construirea unor miniporturi pe fluviu pentru ambarcatiunile turistice. Investitiile pentru proiectele respective vor fi finantate de Uniunea Europeana, în baza unor proiecte transfrontaliere. Cinci asemenea miniporturi au fost amenajate deja la Orsova. (Pentru acest articol au fost folosite informatii de la corespondentii nostri: Mihaela FLOROIU - Gorj, Alina STATE-FULGER - Vâlcea, Alina MITRAN - Olt, Alin Ghiciulescu - Mehedinti)