Olaritul, una dintre primele indeletniciri umane, reprezinta la noi o afacere destul de banoasa. Desi presupune multa migala, totusi in cativa ani poate fi recuperata investitia facuta la inceput. Mesterii de la noi au incredere in propria lor afacere, dovada fiind si sumele pe care le obtin anual din vanzarea produselor din ceramica.
Un olar din Suceava ne-a povestit cum si-a inceput in 1993 propria afacere de olarie sau cu ceramica, cum este mai bine cunoscuta, cand a investit 20 de milioane de lei, suma destul de mare la acea vreme. Banii i-au ajuns sa cumpere atelierul, unde avea sa se dezvolte afacerea, si sa-l utileze, modest la inceput.
„A fost si este o afacere de familie. Din cauza birocratiei care exista in Romania, dupa cativa ani de functionare mi-am transformat Societatea Comerciala in Asociatie familiala, astfel incat anumite atributii, cum este contabilitatea, sa intre in sarcina mea si sa nu mai fie nevoie sa platesc un om in plus“, ne-a explicat Gheorghe Magopat, mesterul din Suceava.
Cele 20 de milioane de lei investite la inceput au fost recuperate pe parcursul a 5 ani, dupa care afacerea a inceput sa se miste mult mai bine. De exemplu, anul trecut, el a avut o cifra de afaceri de 1,2 miliarde de lei, o suma destul de buna pentru o astfel de afacere. Dar si cheltuielile sunt mari. De exemplu, o data la trei-patru luni el merge in Cristurul Secuiesc de unde cumpara cea mai fina argila. Doar transportul celor 20 de tone de argila il costa 15 milioane de lei (vechi).

Ia oala, neamule!

Dintre toate produsele din ceramica existente de cele mai multe ori la poarta atelierelor de genul asta, cel mai bine se vand oalele de sarmale, cu o capacitate de 4-5 kilograme. De pilda, turistii care se opresc la aceste ateliere, cu precadere vara, nu pot rezista tentatiei de a cumpara cu 150.000 lei o oala in care sa fiarba sarmalele. Sunt situatii cand cererea nu poate fi acoperita, mai ales in august. Totusi, in acest an, din cauza inundatiilor, turistii nu s-au mai inghesuit in zonele Sucevei, iar vanzarile de obiecte ceramice au scazut fata de anul trecut.

Se exporta 10% anual

In ceea ce priveste exportul, in general olarii exporta aproximativ 10% anual, cea mai mare parte a produselor mergand la italieni, englezi sau irlandezi.
De asemenea, oalele pentru sarmale, canile de cafea, strachinele, farfuriile pictate si foarte multe obiecte decorative reprezinta o atractie chiar si pentru americani. Comercializarea acestor produse nu este complicata, olarii apeland, in general, la prieteni comercianti particulari sau la cooperative mestesugaresti din diferite zone ale tarii.

Fonduri Sapard pentru olarit

Cei care sunt interesati sa inceapa o afacere cu olarit, trebuie sa stie ca exista programul Sapard la care pot apela.
Spre exemplu, olarul din Suceava a apelat de curand la programul Sapard prin Agentia din Iasi, care i-a acceptat proiectul, finantandu-l cu 50% din intreaga valoare, respectiv 22.000 de euro. „Banii, in total 44.000 de euro, ii voi folosi sa schimb geamurile, acoperisul, tencuiala, sa mai construiesc un grup sanitar si sa cumpar un cuptor electric pentru ceramica smaltuita“, ne-a mai spus el.