Obiectivele Agendei Lisabona prin care Uniunea Europeana intentiona sa devina pana in anul 2010 cea mai dinamica si mai competitiva economie de pe mapamond bazata pe cunoastere, nu numai ca nu se prefigureaza a fi atinse in intervalul stabilit, insa decalajul dintre economia comunitara si cea a SUA sau unor extrem de dinamice state asiatice cum ar fi China a crescut si mai mult, in special in domeniul competitivitatii, a aratat Alexandru Lazescu, vicepresedinte al organizatiei Chelgate si unul dintre cei mai cunoscuti specialisti romani in domeniul problematicii UE, cu prilejul unui seminar organizat la Sinaia de catre Delegatia Comisiei Europene in perioada 13-15 iulie a.c. Initiata de Consiliul Europei in anul 2000, in cadrul unei reuniuni desfasurate in capitala portugheza, Agenda Lisabona a reprezentat un cumul de idealuri economice pe care Uniunea Europeana si le-a propus sa le atinga in decurs de numai un deceniu, toate aceste deziderate fiind sintetizate de sintagma: "cea mai dinamica si mai competitiva economie din lume, bazata pe cunoastere". Numai ca dupa scurgerea a mai mult de jumatate din intervalul de timp propus pentru realizarea ambitioaselor obiective ale statelor de pe batranul continent membre ale Uniunii Europene, prezentul dovedeste ca economia comunitara este departe de atingerea lor. Obiectivele Agendei Lisabona au fost percepute in multe medii din Romania ca rezumandu-se doar la crearea pe continentul european a unei avansate societati informationale cu unitati de elita in domeniul cercetarii si productiei IT, insa acest document programatic lansat in capitala portugheza in urma cu 6 ani cuprinde de fapt 10 directii strategice printre care se numara si domeniul IT, a subliniat vicepresedintele Chelgate. Aceste 10 directii strategice de dezvoltare vizau domenii ale tehnologiei de varf, precum si infrastructura si aveau menirea de a asigura Uniunii Europene suprematia mondiala in domeniul economic. Din nefericire, dupa parcurgerea a mai mult de jumatate din termenul de punere in aplicare a Agendei Lisabona, statisticile dovedesc faptul ca statele UE sunt departe de a deveni liderii economiei mondiale. In acest sens, Alexandru Lazescu a amintit faptul ca ritmul de crestere economica a statelor Europei Occidentale este de numai 2% pe an, in timp ce in SUA este de 4%, iar in unele state asiatice procentul este cu mult mai mare. De altfel, opiniile specialistului in problematica Uniunii Europene sunt sustinute de un recent raport al Consiliului European care a monitorizat situatia indeplinirii in primii 5 ani a obiectivelor stipulate in Agenda Lisabona. Acest raport este foarte critic si pune la indoiala capacitatea Europei de a fi competitiva in raport cu marile economii globalizate de pe intregul mapamond, fapt dovedit si de cresterea decalajului de competitivitate dintre economiile statelor UE si celelalte economii puternice ale lumii. Aceasta situatie deloc imbucuratoare pentru Uniunea Europeana este cauzata de un complex de factori, printre care blocajele sindicale si lipsa de flexibilitate a fortei de munca, a precizat vicepresedintele Chelgate. Marile demonstratii si revolte din ultima perioada care au avut loc in Franta nu sunt altceva decat manifestari destinate a impiedica incercarile Guvernului francez de a flexibiliza forta de munca. In aceasta privinta, Lazescu a facut referire la faptul ca in statele din Europa Occidentala costurile sociale pentru angajarea unui salariat se cifreaza la sume enorme, lideri in aceasta directie fiind Belgia si Suedia, tari in care aceste costuri ating 55.000-56.000 euro pe an pentru fiecare angajat, in timp ce in India si in China acelasi cost nu depaseste valoarea de 2.500 euro. Nu in cele din urma, Alexandru Lazescu a aratat ca 40% din banii Uniunii Europene se cheltuiesc in domeniul agricol, Franta absorbind nu mai putin de 25% din aceste fonduri. In conditiile in care agricultorii europeni primesc subventii masive, este greu de vorbit despre cresterea competitivitatii, aceste aspecte ingreunand si procesele de reforma economica din Franta si Germania, unde acestea sunt blocate si puternice grupuri de interese politice de orientare stangista, a incheiat Lazescu.