Drumuri incepute si neterminate. Sau facute de mantuiala. Insa, cine sa ceara socoteala Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR)? Poate doar Curtea de Conturi, fiindca, altminteri, accesul la informatiile referitoare la cheltuielile sau creditele externe contractate direct sau garantate de stat - mai greu de obtinut. Asta in pofida faptului ca fondurile europene de care a beneficiat CNADNR sunt bani care fac parte din datoria externa a statului roman. Mai exact, sume uriase pe care le platim noi toti, contribuabilii. Iar rezultatul - in nici un caz unul satisfacator. Motivul? Mai-marii Companiei in cauza au gasit de cuviinta ca, in loc sa pompeze banii in "drumurile noastre toate”, mult mai nimerit ar arata o masina de lux la scara unei vile cu pretentii si alte asemenea nimicuri… Asadar, potrivit Raportului pe anul 2003, organele de control ale Curtii de Control au efectuat verificari la 121 entitati care au beneficiat de credite externe contractate direct sau garantate de stat. Compania Nationala Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a demonstrat, dupa cum arata datele din Raportul Curtii de Conturi, ca s-a jucat cu fondurile obtinute pe obrazul si buzunarul romanilor. Un adevarat jaf, in contextul caruia trebuie mentionat cel aproape un miliard si jumatate de lei din banii destinati Autostrazii Soarelui (autostrada Bucuresti - Constanta), care au "rasarit” ca o necesitate a unora de a-si rotunji, dupa cate se pare ilegal, conturile. Mai precis, din imprumutul extern BEI 20328, contractat de Ministerul Finantelor de la BEI si subimprumutat apoi CNADNR, in valoare de 210 milioane de euro, Compania a oferit 1,4 miliarde de lei drept onorarii pentru lucrari de cadastru, desi nu erau prevazute in contractele initiale. Ar fi interesant de vazut, in conditiile acestei cheltuieli suplimentare (pentru asa-zise onorarii subconsultanta, cheltuieli pentru consultantul coordonator, cheltuieli de regie consultant si subconsultant), contrarii clauzelor contractelor de consultanta initiale, care au fost, cu exactitate, buzunarele in care s-au strecurat cei 1,4 miliarde de lei. Pe de alta parte, ca urmare controlului au fost dispuse masuri pentru ca unitatea sa calculeze si sa recupereze de la consultanti sumele achitate nejustificat. si asta nu doar in cazul autostrazii Bucuresti - Constanta. Insa, toate aceste ilegalitati sunt cercetate de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde au fost semnalate chiar de catre Curtea de Conturi.

Buzunarele romanilor, jefuite de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale

Potrivit aceluiasi Raport al Curtii de Conturi (ultimul raport), "din cele patru imprumuturi externe verificate (BEI II, BEI 20328, JBIC, BEI IV) destinate construirii si reabilitarii drumurilor nationale, in perioada 1999-2003 s-au achizitionat bunuri pentru folosinta consultantilor (locuinte, autovehicule, mobilier, echipamente) care, dupa terminarea lucrarilor raman in proprietatea CNADNR, fara a se efectua o analiza a necesitatii si oportunitatii mentinerii acestora in patrimoniul companiei”. Cu alte cuvinte, toate aceste bunuri erau destinate consultantilor externi angajati sa proiecteze si sa supervizeze lucrari la autostrazi, dar ramaneau in proprietatea CNADNR, dupa ce acestia plecau. Curtea de Conturi a descoperit faptul ca cei din conducerea Companiei nu au inventariat aceste bunuri si nu existau evidente contabile. Intentia era clara: toate masinile, apartamentele si mobilierul, aproape noi, urmau sa dispara in ceata, in posesia unora sau altora din CNADNR. si nu era vorba de nici mai mult, nici mai putin, decat de 699 de masini, dintre care 255 din import, achizitionate din banii Bancii Europene, la care se adauga mobilier de lux si diverse echipamente. Iar ca o concluzie trebuie specificat faptul ca banii risipiti pe cele mentionate mai sus fac parte din datoria externa a statului roman, adica sunt bani pe care ii platim noi toti - contribuabilii. Vom reveni