Din patru in patru ani, prioritatile privind constructia de autostrazi in Romania se schimba. Rezultatul: reteaua de drumuri in partea de sud a tarii, atita cita e, a ajuns sa fie dubla fata de cea existenta in zona de nord. Daca pentru guvernul Nastase, autostrada Brasov-Bors era prioritatea numarul unu, membrii Cabinetului Tariceanu au schimbat macazul, concentrindu-se pe coridorul IV si lasind proiectul cu firma americana Bechtel de izbeliste. Proiectul privind refacerea istoricului Drum al Matasii-TRACECA, a carei constructie putea reduce handicapul retelei de drumuri din nordul tarii fata de reteaua din sud, a fost sters cu buretele de reprezentantii executivului. Astfel, partea de sud a Romaniei va mai cistiga citeva sute de kilometri de autostrada, in defavoarea zonei nordice. Potrivit premierului Calin Popescu-Tariceanu, anul viitor inca un tronson din Autostrada Soarelui va fi dat in folosinta, insa lucrarile la coridorul IV, in zona de Vest, pot incepe abia peste un an, atunci cind vom dispune, daca vom dispune, de fondurile necesare demararii constructiei. Ministrul transporturilor, Gheorghe Dobre, da ca termen de finalizare a autostrazii Nadlac-Constanta anul 2011.

Negocierile cu Bechtel, treneaza

Desi in partea de nord a tarii reteaua de drumuri nu ajunge nici macar la jumatate din cea existenta in partea de sud a Romaniei, proiectul cu Bechtel se desfasoara la relanti. Negocierile guvernului cu reprezentantii firmei americane privind construirea autostrazii Brasov-Bors mai dureaza "pina cind se va obtine un pret mai convenabil ", potrivit ministrului transporturilor, Gheorghe Dobre. Acesta a precizat, recent, ca va purta negocieri la singe cu reprezentantii firmei Bechtel, "pentru ca este vorba de banul cetateanului ". Insa, refacerea istoricului Drum al Matasii - TRACECA a iesit din obiectivele guvernului Tariceanu, care si-a focalizat atentia catre coridorul IV, care nu mai este considerat prioritar de Uniunea Europeana, iar la sfirsitul anului, membrii UE s-ar putea sa ia decizia ca numai cinci din cele 30 de trasee transeuropene sa fie cu adevarat prioritare.
Pina in prezent, UE a finantat 39 de proiecte de asistenta tehnica, cu o valoare de aproximativ 57,4 milioane de euro si 14 proiecte de investitii, cu o valoare de aproximativ 52,3 milioane de euro in cadrul programului TRACECA, potrivit site-ului Ministerului Transporturilor. Atentia s-a focalizat pe infrastructura rutiera si feroviara, asa incit sa se creeze pirghiile necesare pentru dezvoltarea coridorului TRACECA, drept alternativa la ruta nordica Transsiberiana, urmind ca autostrada TRACECA sa fie unita cu retelele de transport europene.
Cu toate acestea premierul Tariceanu declara ca prioritate vor avea angajamentele fata de UE, respectiv coridorul IV, iar daca resursele ne permit, putem sa facem doua sau mai multe autostrazi. Trebuie sa le facem insa in masura posibilitatilor, "nu sa ne apucam de sapte proiecte si sa nu terminam nici unul ".