Autoritatile recunosc faptul ca evaziunea fiscala se gaseste peste tot, in aproape toate domeniile de activitate, dar ridica neputincioase din umeri. Banii facuti la negru ingroasa conturile evazionistilor, in timp ce oamenii care muncesc cinstit platesc la stat si pielea de pe ei. Aflati din GdS in ce domenii se regaseste marea si mica evaziune.
Primiti bon fiscal de cate ori cumparati o paine, de cate ori mergeti la frizerie sau daca platiti la biserica pentru orice eveniment? Primiti bon fiscal atunci cand calatoriti cu taxiul ori cand va cumparati ceva de la magazinul de la coltul blocului? Si daca primiti bon, atunci ce faceti cu el? Statul incurajeaza, practic, evaziunea, intinsa, ca o caracatita, in toate domeniile de activitate. Cu cat mai mare este evaziunea, cu atat mai putini sunt banii pentru spitale, pentru infrastructura si pentru alte servicii necesare dezvoltarii unei comunitati. Cei mai multi dintre doljenii de rand isi platesc toate darile catre stat, iar daca intarzie plata unei taxe sau a unui impozit fie si cu cateva zile, atunci se aleg cu blocarea contului sau cu alte forme de executare silita. In acelasi timp, altii ascund venituri importante de ochii statului, fara ca vreo autoritate sa demonstreze ca respectivii fac evaziune fiscala, adica au diverse venituri, fara a plati impozite pentru ele. In Romania, marea lupta impotriva evaziunii se invarteste, parca, intr-un cerc vicios. Pana si cei descoperiti ca evazionisti sunt condamnati sau nu dupa procese care dureaza ani intregi. Daca sunt condamnati, ei scapa cu sentinte de doi-trei ani, chiar daca sumele cu care au pagubit statul sunt de milioane de lei.
Cocosati de taxe si impozite, cei care desfasoara activitati economice incearca sa fenteze statul cat de mult se poate. Si de multe ori le iese, ajutati de legi permisive si de autoritati care privesc pe langa subiect. Evaziunea fiscala se practica in aproape toate domeniile de activitate, spun pana si autoritatile in masura sa combata acest fenomen. Evaziunea incepe acolo unde nu se emite bonul fiscal. Fie din comoditate, fie pentru ca au marfa la negru in magazin, multe firme nu emit bon fiscal clientilor, chiar daca sunt dotate cu case de marcat fiscale. "In general, exista evaziune in toate domeniile in care bunurile se livreaza direct catre populatie, iar volumul de desfacere este foarte rapid", spunea recent seful Garzii Financiare (GF) Dolj, Cornel Corcoveanu. Domeniile de risc sunt variate. Comisarul-sef al GF Dolj a precizat cu ceva timp in urma ca, in sectorul productiei, brutariile au cel mai mare risc de evaziune, pentru ca painea sau produsele de panificatie se vand rapid catre populatie. Dar si in servicii se practica evaziunea. "In service-uri si spalatorii auto am intalnit mai des cazuri de evaziune. In croitorii... Cei care au firme de fast-food au destule probleme", a spus Cornel Corcoveanu. Exista domenii, recunoscute si de Garda, unde nu se taie bon fiscal: taximetria, transportul de marfuri, frizerii, coafuri, cizmarii, baruri, restaurante, firme de catering etc. "Unele restaurante au un soft agreat de Ministerul Finantelor si, cand se emite o comanda, se introduce automat si in casa de marcat si nu mai au cum sa stearga. Se emite si bonul fiscal", a precizat Corcoveanu. Rar se da bon fiscal la micile magazine de cartier, la comerciantii din piete si targuri, in general in comert. Exista si firme care prefera sa aiba gestiunea in ordine si emit bonuri fiscale pentru orice produs vandut. In felul acesta, ei tin si controlul asupra personalului. Dar acest lucru inseamna ca toata marfa sa fie cu acte in regula. Micii comercianti care au marfa fara acte, de regula, nu emit bonuri. Cultele nu trebuie sa emita bon fiscal, ci chitanta, spune seful Garzii, preotii fiind controlati de Mitropolie, nu de GF. In schimb, comerciantii care vand lumanari si tamaie (chiar daca fac acest lucru in incinta bisericilor) trebuie sa emita bonuri fiscale.

Manelistii scapa de plata impozitelor

Veniturile persoanelor fizice care desfasoara diverse activitati scapa de ochii vigilenti ai legiuitorilor. Manelistii, lautarii si alti interpreti de muzica nu s-au grabit sa isi declare veniturile la Fisc. La Directia Generala a Finantelor Publice (DGFP) Dolj, pana la inceputul lunii erau inregistrati doar 18 interpreti care platesc impozite pentru prestatiile pe care le au la nunti, botezuri si alte evenimente. Veniturile anuale declarate la Fisc de primii trei artisti sunt de 22.300 de lei, 13.900 de lei si 11.300 de lei. Primul castiga, in medie, 1.858 de lei pe luna. Dar in tot Doljul exista doar 18 cantareti?
Ceva mai constiinciosi in fata legii sunt profesorii care castiga bani din meditatii. Cei care si-au declarat venituri suplimentare la Finante sunt de aproape patru ori mai multi decat manelistii. Daca in 2009 erau inregistrati la DGFP Dolj doar 11 profesori meditatori, anul acesta numarul lor a crescut la 65. Potrivit DGFP Dolj, cei 65 de profesori au declarat ca incaseaza din meditatii 474.231 de lei, adica, in medie, 7.295 de lei de persoana pe an. Dar numai 65 de profesori meditatori sunt in Dolj, in conditiile in care copiii merg la meditatii din clasele primare? Lucrurile nu se vor schimba in curand, pentru ca ordonanta privind verificarea veniturilor persoanelor fizice are multe lacune si vizeaza, in primul rand, marii evazionisti.

Marea evaziune, schimbari de tactica

Daca, pana nu demult, marea evaziune se intalnea la comertul cu cereale, dupa introducerea taxarii inverse, domeniul cu cea mai mare evaziune ramane comertul cu legume si fructe care intra din spatiul comunitar in Romania. Fiscul doljean se plange ca ia amploare evaziunea cu legume si fructe, dar tirurile cu marfa fara acte de provenienta nu au decat doua puncte de trecere a frontierei pe unde intra in tara. Garda Financiara are in atributii sa monitorizeze zi si noapte punctele de trecere a frontierei. Dupa reducerile de personal, insa, GF se plange ca nu sunt suficienti comisari care sa acopere toate activitatile unde exista potential de evaziune fiscala.
Ce solutii exista?
In Romania, consumatorii nu sunt stimulati de stat sa ceara si sa pastreze bonul fiscal. In alte state europene, oamenii pastreaza toate bonurile, iar la final de luna le contabilizeaza. Ei au diverse deduceri fiscale, in sensul ca, daca fac o serie de cheltuieli, statul le scade din impozit. Alta forma de combatere a evaziunii ar fi aparitia unui act normativ care sa poata stabili clar veniturile persoanelor fizice, iar orice venit suplimentar descoperit de Fisc sa fie impozitat in plus. Propunerea vine chiar de la un finantist. Asa este in Franta sau in alte state. Tot specialistii in finante sunt de parere ca evaziunea s-ar diminua daca toti banii s-ar misca prin conturi bancare si s-ar diminua cash-ul din economie.