Retailerii si producatorii se vor reintalni maine, 21 octombrie, pentru a pune in discutie un proiect de lege in care se vor regasi anumite prevederi din Codul de Bune Practici care tin de eliminarea obligativitatii unor taxe si interzicerea vanzarii sub costul de productie.
Reprezentantii celor doua parti s-au intalnit pe15 octombrie, la Comisia Economica a Camerei Deputatilor, pentru discutii pe tema unei reglementari legislative in domeniu si vor continua discutiile la data mentionata mai sus. Printre prevederile Codului care ar putea fi transpuse in lege se numara eliminarea obligativitatii platii unor taxe si interzicerea vanzarii sub costul de productie. De asemenea, lipsa returului ar putea fi cuprinsa in lege, pentru ca acum este chemat furnizorul sa isi ia marfa, pe cand aceasta ar trebui sa fie in responsabilitatea magazinului. Pana pe 21 octombrie, Ministerul Agriculturii urmeaza sa faca o convocare a reprezentantilor retailerilor si producatorilor care sa vina cu propuneri pentru un draft de proiect de lege care sa aiba la baza Codul de Bune Practici, astfel incat sa poata fi emis un draft comun de proiect de lege. Totodata, Camera Deputatilor a adoptat, tot pe 15 octombrie, raportul comisiei de ancheta privind acuzatiile de concurenta neloiala si practica monopolista a supermarketurilor, care propune elaborarea unui proiect de lege care sa creeze conditii de concurenta libera si ale accesului micilor producatori la consumatori. Raportul propune inceperea unor consultari cu reprezentantii producatorilor si furnizorilor autohtoni si cei ai supermarketurilor si hipermarketurilor pentru redactarea acestui proiect de lege care va reglementa relatiile dintre producatori, distribuitori si comercianti.
Cinci capitole care stabilesc relatia producator-retailer
Comisia de ancheta considera ca, avand in vedere expansiunea marilor lanturi de magazine, s-a constatat ca dincolo de aspectele pozitive evidente, comertul modern are si o serie de capcane si riscuri asociate, pe termen mediu si lung. De asemenea, o concluzie a dezbaterilor comisiei de ancheta a fost acceptarea de catre toate partile implicate ca termenele de plata stipulate in contracte sa nu depaseasca 30 de zile, in special pentru produsele agroalimentare
si sa nu mai fie impuse cantitati minime de comanda. Reamintim ca in luna iulie a fost semnat Codul de Bune Practici. Documentul a fost semnat din partea furnizorilor de Romalimenta, Asociatia Romana a Carnii (ARC), Asociatia Patronala din Industria Laptelui (APRIL), Patronatul National al Viei si Vinului (PNVV), Patronatul Roman din Industria de Morarit, Panificatie si Produse Fainoase (ROMPAN), Patronatul Roman al Carnii de Porc (PRCC) si Uniunea Nationala a Crescatorilor de Pasari (UNCPR). Din partea comerciantilor, documentul a fost semnat de reprezentantii Metro Cash&Carry Romania SRL, Real-Hypermarket Romania SRL, Romania Hipermarché SA, Selgros Cash&Carry SRL, Carrefour Romania SA, MGV Distri Hiper SA si Kaufland Romania SRL.
Potrivit proiectului Codului de Bune Practici, exista cinci capitole care stabilesc anumite conditii in relatia producator-retailer, respectiv negocierile comerciale, preturile si conditiile de plata, promotii, compensari si litigii. Astfel, semnatarii Codului convin asupra existentei unui contract-cadru, care va respecta legislatia in vigoare si clauzele din Cod.
"Retailerul nu poate scoate de la vanzare un produs al furnizorului fara un temei just si cu o notificare prealabila scrisa. Delistarea produselor unui distribuitor care comercializeaza printr-un retailer peste 30% din cifra sa de afaceri se va face in etape. Retailerul nu va delista produsele distribuitorului, produse marca de producator, pe motivul promovarii produselor din aceeasi gama, marca proprie a retailerului", se precizeaza in proiectul de Cod.
In ceea ce priveste eliminarea anumitor taxe, in proiectul de Cod se mentioneaza ca distribuitorul nu poate fi obligat, in mod direct sau indirect, sa contribuie la costurile de marketing ale magazinului. De asemenea, distribuitorul nu poate fi obligat sa contribuie la costurile de deschidere a unui nou magazin, la cele legate de cresterea suprafetei de vanzare, amenajari si renovari. Printre formele imbracate de taxa de raft se gasesc taxe de listare - platite pentru a patrunde in magazin, taxe pentru deschidere de magazin - in cazul retelelor care se extind, taxe de pozitionare preferentiala - se platesc pentru o anumita pozitie speciala la raft, considerata favorizanta in comparatie cu ceilalti competitori, taxe de pozitionare suplimentara - se platesc pentru o prezenta la raft mai mare decat ar justifica rulajul produsului respectiv, taxe de pozitionare secundara - pentru plasarea unui produs care deja exista la raft si intr-un alt loc sau taxe de pozitionare exclusiva - se platesc atunci cand producatorul doreste sa fie singurul prezent la raft cu acea gama de produse. Toate acestea pot ridica pretul produsului cu cel putin 30%.