Adrian Nastase publica pe blog ANALIZA EVOLUTIILOR MACROECONOMICE SI SOCIALE (III). Puteti citi analiza in continuare.
Patru tinte ratate in acordul Romaniei cu FMI
1. Prin acest acord s-a urmarit mentinerea expunerii bancilor straine care activeaza in Romania in vederea asigurarii creditarii economiei romanesti;
Realitate FMI recunoaste in februarie 2010 ca sectorul financiar din Romania a avut un rol practic inexistent in sustinerea economiei reale in anul 2009
2. Acordul cu FMI imbunatateste credibilitatea Romaniei pe pietele externe, ceea ce va atrage si investitorii straini. "Investitorii straini se uita foarte atent la politicile autoritatilor si atunci cand exista aprobarea FMI este mult mai probabil ca investitorii sa isi plaseze banii in tara". (Jefrrey Franks, 2010)
- rezultatul: FMI nu a atenuat cu nimic tendinta de reducere a fluxurilor de capitaluri catre tarile emergente. ISD catre Romania s-au redus cu 50% in 2009 fata de 2008 si cu inca 30% in sem.I din 2010 fata de aceeasi perioada din 2009; in prezent nu mai acopera decat jumatate din deficitul de cont curent.
3. FMI sprijina procesul de reforme structurale.
- contraargument:
• Ce inseamna de fapt reforma companiilor de stat pentru FMI?
a) fixarea unor tinte cantitative privind situatia financiara a acestora;
b) impunerea cresterii preturilor bunurilor/serviciilor realizate de aceste companii si numai dupa aceea privatizarea/desfiintarea lor;
c) Adica FMI ne impune sa facem reforme structurale pe seama consumatorilor..., la fel ca in Ucraina;
d) O conditie principala a noului acord al Ucrainei cu FMI a fost cresterea cu 50% a preturilor la gazele naturale vandute consumatorilor!?
e) De ce FMI nu a fixat si conditionalitati privind arieratele firmelor apartinand statului la bugetul de stat? Sau de ce nu a fost interesat de politica salariala din aceste firme?
4. FMI cunoaste realitatea economica din tarile cu care are acorduri si da dovada de consecventa.
- contraargumente:
a) FMI ne-a sugerat sa reducem deficitul bugetar printr-un accent mai mare pus pe venituri, adica pe cresterea taxelor
• Oare FMI nu stie ca nivelul redus al veniturilor bugetare in PIB constituie o problema structurala a Romaniei, pe care nu am atenuat-o nici in perioadele de expansiune economica?
• Oare FMI nu stie unde exista risipa la bugetul de stat? Daca nu stie, de ce nu a solicitat Bancii Mondiale sa faca astfel de analize? Daca stie, de ce nu a impus reducerea risipei. Cum oare vom rezolva altfel problemele structurale ale bugetului?
• Pe de alta parte, in prognozele realizate recent, FMI anticipeaza ca va scadea ponderea veniturilor bugetare in PIB pana la aproximativ 29% din PIB in 2015, in ciuda cresterii economice estimate;
b) Directorul FMI a afirmat ca situatia Romaniei este dificila si ca nu ar fi trebuit reduse salariile bugetarilor. In acest timp FMI propunea reducerea sectorului bugetar cu 20% (adica disponibilizari sau reduceri salariale)....
c) FMI (iunie 2010) recunoste ca infrastructura slaba este o piedica in calea cresterii pe termen lung.
• In aceste conditii, de ce este de acord cu reducerea cheltuielilor pentru investitii ale statului? DE fapt FMI pare interesata doar de reducerea deficitului bugetar...
d) FMI (august 2010) este ingrijorat de slaba absorbtie a fondurilor structurale.
• Dar de ce nu a impus conditionalitati si in privinta acestor resurse. De exemplu, criteriul pentru veniturile statului se calculeaza fara ce reuseste Romania sa atraga de la Comisia Europeana. De asemenea, criteriul cheltuielilor bugetare exclude cheltuielile pentru cofinantarea fondurilor europene.
Zilele trecute, am fost la Brasov, unde o echipa de specialisti din partid lucreaza la pregatirea formulelor alternative pentru programul nostru de guvernare. Va voi tine la curent cu unele din ideile dezbatute acolo.