Sute de miliarde de lei din fondurile europene au fost irosite pe sistemele de alimentare cu apa din judetul Dolj. Incantati initial ca nu va mai trebui sa strabata kilometri intregi pentru o galeata de apa, doljenii de la sate s-au razgandit atunci cand au aflat ca trebuie sa plateasca pentru fiecare metru cub de apa consumat.
Daca despre sisteme de canalizare la sate nici nu poate fi vorba deocamdata, proiecte pentru realizarea alimentarii cu apa a comunelor din Dolj sunt destule. In prezent, 15 comune din 104 beneficiaza de apa scoasa din pamant cu banii Uniunii Europene. Alte zece localitati din Dolj asteapta sa inaugureze astfel de retele pana la sfarsitul anului 2006. Desi UE s-a gandit ca apa care curge direct la robinetul din curte i-ar mai civiliza un pic pe sateni, iar autoritatile locale si centrale strang cureaua pentru asigurarea cofinantarii proiectelor, doljeanul de la sat si-a facut mai bine socoteala si s-a abonat la cismea.
Abonamentul la cismea, afacere pentru sateni
Doljenii prefera apa de la cismele pentru ca este mult mai ieftina si la fel de buna precum cea pe care vecinii mai comozi o platesc cu bani grei. Fiecare sistem de alimentare cu apa receptionat in Dolj este prevazut cu astfel de fantani stradale de la care vin sa ia apa locuitorii din apropiere. Pentru apa pe care o consuma si pe care nu o contorizeaza nimeni, satenii platesc lunar un pret modic pentru fiecare membru al familiei. In timp ce factura lunara pentru cei abonati la cismea ajunge la 50.000 de lei, satenii bransati la retea sunt nevoiti sa plateasca aproximativ acelasi pret precum craioveanul de rand, intre 15-20.000 de lei pe metrul cub. "Este adevarat ca e mai ieftin sa iti iei abonament la cismea, dar nu poti lua apa de aici decat pentru consum propriu. Daca apa vine la tine in curte o poti folosi in gospodarie, pentru animale si pentru gradina", a spus viceprimarul comunei Cetate, Fibia Florescu. Avantajele prezentate de vicele din Cetate nu sunt insa considerate suficient de puternice de catre sateni. Din cele 1.700 de gospodarii care ar fi trebuit sa beneficieze de reteaua de alimentare in valoare de 40 de miliarde de lei, doar 600 de familii s-au racordat la sistem. "Tot satul", dupa cum recunoaste si vicele din Cetate, s-a abonat la apa care curge prin cele 87 de cismele din comuna.
Nitritii si nitratii baga apa in gospodarii
Autoritatile sunt insa de parere ca situatia din prezent nu va mai dura prea mult. Analizele de calitate ale apei din fantanile judetului au aratat faptul ca majoritatea dintre acestea sunt infestate cu nitriti si nitrati, ceea ce inseamna ca apa nu poate fi consumata. Constantin Enea, primarul comunei Motatei, a declarat ca acesta este si motivul pentru care tot mai multi locuitori ai comunei decid sa se branseze la reteaua de alimentare. "In prezent avem 200 de familii bransate din 2.000, dar racordarea la retea s-a inceput prin iunie. La inceput oamenii nu au fost prea incantati ca trebuie sa plateasca apa. La noi apa nu este o problema, dar nu este buna de baut pentru ca are nitriti si nitrati. De aceea am si castigat proiectul de alimentare cu apa. Oamenii au inceput treptat sa vada ca apa asta e buna, au inceput sa o foloseasca la gatit si avem tot mai multe cereri de bransare", a spus Constantin Enea.
Doljenii invata sa plateasca apa
Ca apa proasta calitativ din Dolj este salvarea proiectelor de alimentare cu apa crede si presedintele Consiliului Judetean Dolj, Ion Prioteasa. Acesta a declarat ca, desi oamenii nu sunt obisnuiti sa plateasca pentru a primi apa, acestia vor fi obligati sa dea bani ca sa-si mentina sanatatea. "Sunt si unele localitati unde nu mai fac fata sa-i branseze pentru ca au nevoie de apa pentru udat. Pe de alta parte, sunt si localitati unde oamenii s-au bucurat in prima faza de realizarea acestui sistem, dar cand au aflat ca trebuie sa plateasca apa, s-au razgandit. E o reactie normala dat fiind faptul ca din tata in fiu ei nu au platit niciodata apa. Un studiu al Bancii Mondiale a relevat insa faptul ca 75% din fantanile din Dolj sunt infestate cu nitriti si nitrati si oamenii trebuie sa-si dea seama ca o mare parte din vina pentru bolile de care sufera sunt aceste substante", a spus Prioteasa.