Presedintele Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Mircea Ursache, a discutat simbata, la Brasov, cu reprezentantii sindicatelor si conducerile executive ale societatilor comerciale Tractorul, Hidromecanica si Rulmentul despre privatizarea celor trei mari uzine brasovene. in ceea ce priveste privatizarea uzinei de tractoare, presedintele AVAS a mentionat ca Landini a trimis acum citeva zile o scrisoare semnata de presedintele Mora in care se spune ca analiza pe care au facut-o cu conducerea si strategia dezvoltarii grupului Landini ii pune in imposibilitatea de a mai prelua uzina Tractorul. "Noi am facut tot ce a depins de noi, am acordat subventii in valoare de 600 de miliarde anul trecut pentru cumparatorii de tractoare, iar pentru 2005, 700 de miliarde de lei subventie pentru cumparatorii de utilaje agricole ", a precizat presedintele AVAS. Potrivit presedintelui AVAS, de saptamana viitoare se reiau discutiile pentru privatizarea societatii Tractorul cu ofertanti din India,Turcia dar si din tara. La Tractorul se va trece la productia de serie a tractorului de 77 C.P. din trimestru II al anului 2005, la un pret de 23.000 de euro fata de 37.000 de euro cit costa unul din import. Pina la sfirsitul acestui an va fi gata si prototipul tractorului de 86 CP, iar pentru anul 2005, uzina are in proiect tractoare de 100, 115 si 130 de CP turbo, care vor satisface toate cerintele cumparatorilor. Uzina exporta in prezent in Turcia, Slovenia, Muntenegru, Croatia. Pina la sfirsitul anului uzina va produce 5.200 de tractoare fata de 3.400 in 2003. Cifra de afaceri a fost in anul 2003, de 25 de milioane de euro, iar in 2004, va ajunge la 42 milioane euro. in anul 2004, uzina a vindut in tara 2.000 de tractoare, cu 800 mai mult decit in 2003. La Tractorul s-au produs pina acum 1.400.000 de tractoare din care 900.000 au fost destinate exportului. Patroni noi pentru Hidromecanica Referitor la privatizarea Hidromecanica, Ursache a declarat ca saptamina viitoare se stabileste cumparatorul societatii in urma ofertelor facute pina acum, precizind doar trei ofertanti - Electroaparataj din Bucuresti, Contactoare Buzau si o persoana fizica - cu mentiunea ca mai sint si altii. in ce priveste excluderea SIF Transilvania din rindul ofertantilor, presedintele AVAS a spus ca "SIF Transilvania a fost eliminat din competitie pentru ca, potrivit Ordonantei nr. 23, orice contract incheiat cu un debitor sau cu un actionar al debitorului este nul de drept. De aceea a fost decazut SIF Transilvani ". Ursache a tinut sa precizeze ca, daca pina la depunerea finala a ofertelor, SIF Transilvania isi achita datoriile la firmele debitoare, va fi reprimit in rindul ofertantilor. Presedintele AVAS a spus ca pina pe 20 decembrie, privatizarea societatii va fi incheiata. Referitor la Rulmentul, presedintele AVAS a declarat ca tot in cursul acestei luni se va definitiva schimbul de actiuni intre AVAS si SIF Transilvania in vederea privatizarii. De asemenea, presedintele Mircea Ursache a spus ca s-a angajat sa acorde Uzinei Rulmentul pentru plata furnizorilor un imprumut de 40 de miliarde de lei in termen de o saptamina. Caseta Privatizare - nationalizare - reprivatizare Multe combinate si fabrici odata privatizate si asa cu scutiri si reesalonari de datorii s-au intors in proprietatea statului cu datoriile acumulate dupa privatizari cu tot, comenteaza BBC. Societatea Nationala Tutunul Romanesc a fost privatizata si reprivatizata de trei ori. Motivul: cel care a devenit actionar majoritar nu si-a achitat obligatiile contractuale, asa ca firma a ajuns de fiecare data inapoi in portofoliul statului. Cu fiecare noua privatizare, pretul de vinzare a mai scazut. La cea mai recenta privatizare, a treia, actiunile SNTR au fost vindute pentru numai 1,6 milioane de dolari, iar societatea a primit stergeri de o mie de miliarde de lei din datoriile istorice si reesalonari consistente. La Combinatul Siderurgic de la Resita cumparatorii americani de la Noble Ventures au fost fugariti literalmente de muncitori, combinatul a fost vindut apoi a doua oara unei companii rusesti. Pretul de vinzare: 1 euro, la un loc cu stergerea unor datorii catre stat, in suma de aproape 40 de milioane de dolari. Republica a trecut in 2003 printr-o privatizare nereusita. Cumparator: tot o companie din Rusia. Contract de privatizare: anulat. Administrator al situatiei de la Republica, tot statul prin APAPS devenit apoi AVAS. Muncitorii au ramas cu salariile neplatite timp de un an. Intre timp, dupa zile de discutii pentru identificarea surselor de finantare si dupa zile intregi de greva a foamei, fabrica a fost vinduta practic pe bucati in incercarea de a se gasi baniii care se cuveneau muncitorilor. Un alt contract de privatizare aflat pe muche de cutit este cel prin care a fost vinduta firma ARO. Cumparatorului ii expira in luna decembre perioada de gratie acordata pentru a-si plati datoriile. Societatea TEPRO Iasi a fost privatizata de doua ori. Primul contract de privatizare cu firma ceha Selezarni Veseli a fost reziliat de autoritatea pentru privatizare. Ulterior societatea a fost revinduta catre LNM Holding care detine si Sidex Galati.