Circa 57,2% dintre gospodariile de romani nu pot face fata cheltuielilor cu venitul total net realizat lunar, potrivit datelor centralizate de Institutul National de Statistica (INS). Pe categorii sociale, cel mai greu se descurca somerii - 81,4% dintre acestia s-au aflat in imposibilitate de a-si plati la timp darile, urmati de agricultori - 68,6% din totalul agricultorilor, lucratori pe cont propriu in activitati neagricole - 61,1%, pensionari - 60,2% si salariati - 46,4%. Cel mai bine stau, la acest capitol, gospodariile de patroni- doar 15,4% dintre acestia nu au avut posibilitatea de a face fata cheltuielilor cu venitul lunar net realizat.
Pentru a face fata cheltuielilor, 33,7% dintre romani apeleaza la imprumuturi de la rude sau prieteni, 19,6% - au beneficiat de ajutoare financiare, fara obligatia de restituire, 15,2% au apelat la economii, iar 12,8% au depus munca suplimentara. 32,4% dintre romani nu au apelat la nici o sursa pentru a face fata cheltuielilor.
Dintre gospodariile care fac fata cheltuielilor cu venitul net lunar realizat, 15,9% isi permit o saptamina de concediu in afara casei, 13% reusesc sa achizitioneze produse electrocasnice, iar 5,1% isi permit inlocuirea mobilei uzate/demodate.

Se munceste tot mai putin

Pe de alta parte, timpul zilnic de munca al romanilor tinde sa scada, arata datele statistice. Potrivit unui studiu care analizeaza luna mai, programul real de lucru a scazut cu jumatate de ora. Adica nu s-au mai platit opt ore pe zi, ci doar sapte si jumatate. Statisticienii spun ca de vina este ca s-a renuntat la etalonul de opt ore pentru a defini o zi de munca. In termeni de timp, cel mai putin au muncit cei din sectorul minier, iar cel mai mult cei din sanatate. In termeni de rezultat insa stam mai bine: chiar daca timpul de munca a scazut, productivitatea este in crestere, dupa cum reiese din datele pe luna mai ale INS. Luna mai a avut 22 de zile lucratoare, ceea ce, la un program standard de opt ore pe zi, ar fi insemnat 176 de ore lucrate, la nivelul intregii luni. De putin timp, Statistica pune la dispozitia publicului un nou indicator social: salariul mediu net orar, atit la nivelul intregii economii, cit si la nivelul fiecarui sector in parte. Salariile medii nete lunare erau oricum trecute in buletinul statistic si, comparind cele doua date, rezulta ca romanii nu mai sint platiti pentru opt ore pe zi. La nivelul intregii economii, salariul mediu net in luna mai a fost de circa 7,2 milioane de lei vechi, mai precis 7.202.647 de lei vechi. Tot INS ne spune si cit a fost cistigul mediu net orar la nivelul intregii economii, in mai: 43.678 de lei vechi.
Comparind cele doua date, rezulta ca romanii au muncit, in medie, in mai, 164,9 ore, deci cu peste 11 ore mai putin decit programul normal aferent lunii respective, de 176 de ore. Pe zi, reiese ca fiecare salariat din economia romaneasca a fost platit, in medie, pentru 7,5 ore lucrate. Asadar, tot in medie, fiecare si-a scurtat durata zilnica de munca cu o jumatate de ora.
In termeni de timp, cel mai putin au muncit cei din sectorul minier, 136 de ore, adica doar 6,2 ore pe zi, iar cel mai mult cei din Sanatate si asistenta sociala, 168,8 ore in medie in mai, adica aproape 7,7 ore.

INS: “Nu se mai iau in calcul opt ore”

Reprezentantii INS au explicat ca principala cauza a scaderii timpului de lucru a fost faptul ca in mai a fost Pastele, care este zi nelucratoare. Tot cei de la Statistica au dezvaluit insa ca nu se mai ia in calcul durata standard de opt ore. “Cele opt ore zilnice care, insumate, sa dea programul de 176 de ore pe luna sint maximul posibil. Cind facem calculele, noi ne raportam la un indicator numit om-ore, care se refera la timpul efectiv de lucru. Aceste date le obtinem de la intreprinderi, pentru ca acest timp efectiv de lucru este trecut in contractul de munca si este diferit de la caz la caz.

caseta
Patronatele propun inlocuirea tichetelor de masa cu carduri

Uniunea Nationala a Patronatului Roman a propus inlocuirea tichetelor de masa si introducerea unui sistem de plata pe card pentru sumele echivalente valorii acestora, a declarat Marian Petre Milut, presedintele acestei confederatii patronale. Noul sistem ar asigura, in viziunea membrilor UNPR, o transparenta mai mare a fondurilor si o economie de peste 70 milioane euro prin disparitia comisioanelor. Membrii UNPR considera ca "Executivul incurajeaza un sistem clientelar si total ineficient creat in favoarea firmelor care retin dreptul de tiparire a tichetelor de masa pe care apoi le vind agentilor economici ". "Aceste societati au creat un monopol neoficial pe piata tichetelor de masa, incurajate de institutiile statului, generind profituri uriase care intra in buzunarele unui numar restrins de persoane ", afirma liderul UNPR.
Credem ca Guvernul nu ar trebui sa accepte o incercare de acumulare a unor averi fabuloase in defavoarea agentilor economici care sint nevoiti sa cheltuiasca inutil prin plata comisioanelor si rascumpararea tichetelor de masa, a aratat Milut.