Din cauza neconcordantei legislative, agricultorii care doresc sa acceseze fondurile derulate prin Programul "Fermierul" pentru cofinantarea proiectelor SAPARD intampina dificultati. Desi au protocoale cu Ministerul Agriculturii, bancile se feresc sa acorde creditele pana ce contractantii nu depun garantii, in special imobiliare. Lucru care este aproape imposibil in conditiile contractarii unor credite mari.
Programul "Fermierul" a fost conceput pentru a ajuta agricultorii romani sa cofinanteze proiectele SAPARD - pentru o mai buna absorbtie a fondurilor europene. In acest sens, statul a pus la dispozitie un fond de circa 6.000 de miliarde de lei vechi, bani pe care bancile care au incheiat protocoale cu Ministerul Agriculturii ii acorda sub forma de credite avantajoase. Pana acum s-au consumat circa 1.300 de miliarde de lei din acest fond. Cu toate acestea, cei implicati in derularea programelor cu finantare UE sunt optimisti. Aceasta, cu toate ca, daca Romania adera la UE la 1 ianuarie 2007, programul SAPARD isi inceteaza activitatea. "Credem ca fondurile se vor consuma, pentru ca ritmul de absorbtie este mare. Pana acum, pe regiunea Oltenia s-au contractat deja opt proiecte in agricultura pe aceasta componenta, iar alte 100 de proiecte sunt in atentia bancilor, fiind in diverse stadii de lucru", a declarat Daniel Popescu, directorul regional pe Oltenia al Agentiei de Plati pentru Dezvoltarea Rurala si Pescuit (APDRP).
Potrivit acestuia, masurile in cadrul carora se poate apela la credite prin Programul "Fermierul" pentru partea de cofinantare sunt 3.1 - "Investitii in exploatatii agricole" si 3.4 - "Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice care sa genereze activitati multiple si venituri alternative".
Prin prima masura sunt finantate investitiile in culturile de camp, horticultura, pomicultura, sere, ferme de animale si de pasari. Plafonul maxim de creditare stabilit prin Legea nr. 231/2005 este cuprins intre 100.000 si 250.000 de euro, in functie de tipul de investitie facut. Prin a doua masura sunt finantate investitiile in serviciile agricole, acvacultura, sericicultura, apicultura, cultivarea si procesarea ciupercilor, procesarea fructelor de padure si a plantelor medicinale. Nivelul maxim de creditare este cuprins, conform acestei legi, intre 100.000 si 250.000 de euro. Recent insa a aparut un ordin emis de Ministerul Agriculturii (nr. 100 din 20.02 2006) prin care creditarea pentru cofinantare se face in diferite procente, nivelul maxim fiind de 100.000 de euro.
Garantiile, problema beneficiarilor
Directorul Daniel Popescu a semnalat o problema majora cu care se confrunta cei care doresc sa contracteze credite pentru cofinantare: "Cea mai mare problema a celor care vor sa depuna astfel de proiecte este ca bancile cer in special garantii imobiliare, desi exista fondul de garantare a creditelor in agricultura". Acelasi aspect a fost sesizat si de Dragomir Brumar, director adjunct al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltarea Rurala (DADR) Dolj, cel care coordoneaza biroul unic pe la care trec dosarele "Fermierul": "Exista o neconcordanta intre baza legala a Programului 'Fermierul' si normele interne dupa care lucreaza orice banca, reglementate de BNR". Potrivit lui Brumar, pe judetul Dolj s-a dat pana acum aviz favorabil pentru 42 de proiecte, dintre care 18 au ajuns la banci. Trebuie spus ca, in urma desfasurarii unor licitatii, bancile desemnate sa acorde credite pe Programul "Fermierul", in diferite etape, au fost BCR, BRD, si Banca Comerciala Carpatica, la care se adauga CEC.
Unii dintre creditori si-au epuizat fondurile, cu toate ca sustin ca legislatia in domeniul agriculturii nu concorda cu reglementarile interne de creditare, stabilite de BNR. "Noi am avut alocata o suma foarte mica, circa 200 de miliarde de lei vechi, pe care i-am epuizat. Intr-adevar, exista norme interne de acordare a creditelor, pentru care trebuie garantii. Nu poti da credite fara garantii. La noi, majoritatea celor care au contractat imprumuturi s-au descurcat cu garantiile, pentru ca au avut proiecte de valoare mica. Dar cei care intocmesc proiecte mari cum se vor descurca?", a afirmat Ion Rusu, directorul general al Bancii Comerciale Carpatica, sucursala Dolj. In consecinta, probabil ca ar trebui modificat ceva pentru armonizarea regulamentelor de creditare cu legislatia in domeniu in ceea ce priveste acest program. Solutii ar exista, pentru ca statul acorda garantii lichide pentru o mare parte din valoarea creditelor, prin Fondul National de Garantare a Creditelor (FNGC) pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (IMM).
Acest lucru l-a explicat inca o data Gheorghe Lapadat, directorul filialei craiovene a FNGC. "Nu stiu de ce bancile prefera garantiile imobiliare. Probabil ca sunt normele lor interne, de la care nu se pot abate. Noi garantam maximum 70% din valoarea creditului, suntem garantii beneficiarului. Garantia noastra este lichida, mult mai buna. Spre exemplu, daca beneficiarul creditului nu plateste procedurile de recuperare a banilor prin executare silita sunt mult mai complicate. Asa, noi preluam riscurile bancii", a afirmat acesta.
Ce fonduri se pot accesa
Pentru Masura 3.1 - "Investitii in exploatatiile agricole", valoarea totala a proiectelor care trebuie depuse trebuie sa fie de maximum 496,7 milioane de euro, fond ce reprezinta atat contributia publica, cat si cea privata. Proiectele pot avea valori cuprinse intre 5.000 si 500.000 de euro, din care beneficiarul trebuie sa suporte o cofinantare de 35-50%. In cadrul acestei masuri, se pot accesa si proiecte de 2.000.000 de euro, pentru investitii in ferme de animale si pasari care respecta aquis-ul comunitar. In ceea ce priveste Masura 3.4 - "Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice care sa genereze activitati multiple si venituri alternative", totalul proiectelor nu trebuie sa depaseasca 300 de milioane de euro. Valoarea proiectelor este cuprinsa intre 5.000 si 200.000 de euro, exceptie facand acvacultura, unde pot fi de pana la 500.000 de euro. Si aici, beneficiarul trebuie sa suporte o cofinantare de pana la 50% din valoarea proiectelor.