Conducerea CNE-PROD Cernavoda, societatea ce gestioneaza Unitatea I a Centralei Nuclear-Electrice a incheiat in urma cu un an un contract cu o firma bucuresteana pentru exploatarea instalatiei de furnizare a apei potabile pentru platforma centralei, in valoare de peste 4,3 miliarde lei. Intr-un dispret total fata de banul public si in conditiile in care somajul in orasul Cernavoda a atins cifre alarmante, Ionel Bucur, directorul CNE-PROD apeleaza la serviciile unei firme din capitala, platind din sumele alocate centralei de la bugetul statului numai pentru cazarea a 15 angajati ai societatii prestatoare mai mult de o jumatate de miliard de lei. In plus, doi ingineri ai firmei din Bucuresti sunt platiti de CNE-PROD din banii contribuabililor romani, fiecare cu cate un salariu anual de 137,280 milioane lei ceea ce reprezinta o retributie lunara de 11,440 milioane lei, in conditiile in care cei doi specialisti lucreaza doar 4 ore pe zi. Asa cum aratam intr-o serie de articole publicate in cursul anului trecut in mai multe editii succesive ale cotidianului "Replica”, situatia firmelor "capusa” care au invadat platforma Centralei Nuclearo-Electrice de la Cernavoda este o realitate cunoscuta de majoritatea locuitorilor micului oras de pe malul Dunarii. Intr-un sondaj de opinie realizat atunci cu cativa trecatori intervievati pe strazile din Cernavoda, remarcam gustul amar pe care populatia orasului o avea in privinta mastodontului industrial construit la marginea localitatii dunarene, in perioada cea mai neagra a dictaturii ceausiste. In loc sa devina un factor de amplificare a dezvoltarii regiunii, prin politica discretionara de angajari si prin contractele dubioase semnate de conducerea obiectivului industrial cu diverse firme subcontractoare, Centrala Nuclear-Electrica a devenit un areal al bogatiei salariale, al nepotismelor, al risipei de investitii luxoase si fara nici o legatura cu activitatea de producere a energiei electrice. Toate acestea intr-o contradictie frapanta si sfidatoare fata de traiul modest si problemele locuitorilor din Cernavoda, care nu au acces cel putin la "privilegiul” de a fi simpli muncitori pe platforma centralei. In aceste conditii, tineretul cernavodean, aflat intr-un oras mult prea indepartat fata de municipiul resedinta de judet pentru a deveni navetist, priveste zilnic cum locurile de munca ce ar fi trebuit sa le revina cel putin in parte si lor sunt ocupate de "specialisti” transportati zilnic cu autocare de cinci stele de la Fetesti, Constanta, Medgidia sau alte localitati mai mult sau mai putin apropiate de oraselul de pe malul Dunarii.

Contract de 4 miliarde lei pentru exploatarea a trei puturi de apa

Ca o confirmare a celor aratate, un contract pe care il prezentam aici in exclusivitate poate reprezenta un exemplu concludent al politicii de risipire a banului public, practicata de ani de zile de conducerea Centralei Nuclear-Electrice. Este vorba despre Contractul de Prestare Servicii nr.15190 din februarie 2004 incheiat intre SN Nuclear Electrica SA-Sucursala CNE-PROD Cernavoda si Institutul de Studii Geotehnice si Geofizice-GEOTEC SA Bucuresti. Obiectul acestei colaborari comerciale nu este cum s-ar putea crede realizarea unui proiect sofisticat din domeniul fizicii nucleare sau alte programe de cercetare stiintifica de varf, ci banala exploatare a retelei de apa potabila, impreuna cu statia de clorinare aferenta acesteia, in vederea satisfacerii necesitatilor de apa ale platformei CNE-PROD. Pentru aceste servicii prestate pe parcursul unui singur an beneficiarul se obliga sa plateasca societatii GEOTEC Bucuresti considerabila suma de 4,362 miliarde lei, inclusiv TVA. Altfel spus, CNE-PROD, companie de stat si beneficiara unor subventii de zeci de milioane de euro anual, provenite din banii contribuabililor romani, nu se sfieste sa achite peste 100.000 euro ca sa aiba apa la robinetele cantinelor, closetelor si altor utilitati mai mult sau mai putin importante pentru procesul productiv al centralei.

Doua miliarde de lei platiti pentru munca a 13 oameni

Desigur, s-ar putea spune ca o platforma industriala de calibrul CNE-PROD este o mare consumatoare de apa, aspect ce ar presupune retele vaste de furnizare, precum si o armata de lucratori care sa o deserveasca. Numai ca respectivul contract se refera doar la exploatarea a trei puturi de apa si a unei statii de clorinare, instalatii ce sunt deja functionale, deci nu presupun lucrari suplimentare pentru punerea lor in functiune. In plus, CNE-PROD se obliga sa puna gratuit la dispozitia firmei prestatoare din Bucuresti energia electrica necesara functionarii instalatiilor din puturi (pompe submersibile), statiei de clorinare si iluminatului exterior. De altfel, precizarile consemnate la Anexa I a contractului 15190/2004 sunt edificatoare in vederea felului, cantitatii si mai ales a preturilor pentru serviciile prestate de GEOTEC. Astfel, "armata” de lucratori ai firmei bucurestene se cifreaza la doar 13 persoane, dintre care 3 ingineri si 10 operatori. Insa la capitolul salarizare aceasta echipa "specializata” este remunerata cu sume care ar acoperi intr-adevar plata salariilor unei veritabile armate de lucratori. Este vorba despre faptul ca valoarea manoperei (plata muncii prestate de cei 13 angajati ai GEOTEC) atinge incredibila suma de 1.922.640.000 lei, adica aproape jumatate din pretul intregului contract.
Salarii occidentale pentru angajatii firmei GEOTEC

Cateva exemple de salarii prevazute in anexa contactului pentru angajatii GEOTEC care deservesc instalatia de alimentare cu apa a platformei centralei, nu mai necesita nici un fel de comentarii:
-1 inginer coordonator 2 ore/zi x 22 zile/luna x 12 luni x 135.000 lei/ora=71,28 milioane lei pe an
-1 inginer hidrogeolog 4 ore/zi x 12 luni x 22 zile/luna x 130.000 lei/ora=137,28 milioane lei pe an. (salariu lunar 11,44 mil. lei pentru patru ore de munca pe zi)
-1 operator 8 ore/zi x 228 zile/an x 90.000 lei/ora=164,16 milioene lei pe an (salariu lunar 13,68 milioane lei)
Asadar salarii occidentale cel putin pentru inginerii bucuresteni. Daca ar fi fost normati si ar fi lucrat opt ore pe zi, acestia ar fi incasat o leafa de aproape 23 milioane de lei pe luna, adica echivalentul a aproximativ 800 dolari pe luna, in conditiile in care cazarea era asigurata tot prin contract de beneficiar. Totodata, trebuie mentionat si faptul ca asigurarea cazarii celor 13 bucuresteni a costat CNE-PROD peste o jumatate de miliard de lei, mai precis 555,25 milioane de lei pe durata contractului. Cu alte cuvinte, avem de-a face cu un contract ce se constituie intr-o elocventa dovada a risipei fondurilor publice de catre echipa manageriala a CNE-PROD. Aceasta intrucat oricine poate intelege faptul ca pentru exploatarea unei instalatii de furnizare a apei potabile nu era nevoie sa fie cautati specialisti peste trei judete, ei putand fi gasiti - de ce nu? - poate chiar in Cernavoda sau in cel mai rau caz in Constanta, localitate pana la care oricum se asigura transportul unor angajati navetisti de pe platforma CNE-PROD. Daca mai adaugam la aceasta si faptul ca surse bine informate din cadrul Centralei Nuclear-Electrice sustin ca printre salariatii platformei se numara profesori de sport si alti angajati care nu au nici in clin nici in maneca cu energetica nucleara, precum si faptul ca unii dintre salariatii de la diverse birouri si departamente ale CNE-PROD se casatoresc intre ei, se poate concluziona ca centrala a devenit o afacere de familie, iar salariatii ei o casta inchisa in care se poate patrunde numai prin intermediul unor relatii forte sus-puse. De altfel, reporterii "Replica” s-au confruntat in mai multe randuri cu lipsa de transparenta si cerbicia dubioasa cu care echipa manageriala de la CNE-PROD s-a inconjurat fata de reprezentatii presei si in cele din urma fata de opinia publica. De aceea credem ca statutul de obiectiv strategic de importanta nationala in baza caruia platforma centralei a devenit o fortareata imposibil de patruns, dar care tinde sa devina paravanul unor afaceri dubioase cu bani publici, nu va reprezenta un obstacol si pentru noul ministru al Economiei, Codrut Seres, care ar trebui sa faca lumina asupra tuturor contractelor comerciale incheiate de-a lungul ultimilor ani de conducerea CNE-PROD Cernavoda. Dar despre jaful de pe platforma centralei nucleare de la Cernavoda in numerele viitoare.