Peste Italia se lasa noaptea si, in timp ce o sumedenie de peninsulari stau cu ochii pe televizoare si pe traditionala "giornat " fotbalistica de duminica, sute de romani isi ingramadesc bagajele in autocare care pleaca spre tara. Mai ales pentru botosaneni, ultima zi a saptaminii este cea a reintoarcerii spre tara. Zeci si zeci de oameni de prin nordul Moldovei, convertiti fara voia lor in consumatori de pizza, mozzarella si biftec, sint pregatiti sa revina, fie si doar pentru citeva zile, la sarmale, chiftele si cartofi pai. Cea mai ieftina calatorie spre tara costa 60 euro. Pretul este insa valabil doar pentru cei ale caror sederi nu au depasit cele trei luni permise de lege. Pentru restul calatorilor, cam la o treime din cei care se intorc saptaminal in Romania, se adauga cite 50 euro pentru fiecare frontiera, ajungindu-se astfel undeva la 200 euro.


Sejur in Italia terminat cu 100 de euro


La vreo 15 kilometri de Verona, intr-o benzinarie ce tinde sa se transforme in mic orasel, cu magazine, hotel, restaurante, printre italieni imbracati in haine Dolce&Gabbana sau Armani isi face loc si un barbat in traditionalul sacou romanesc si pantaloni care incep sa straluceasca de la prea multa purtare. Asteapta ingindurat sosirea autocarului care sa-l duca acasa. "Am sase luni de Italia si am doar o suta si ceva de euro in buzunar... ", spune in timp ce alterneaza inghititurile de bere cu trasul dintr-o tigara. "D a uite, am si doua telefoane dintr-astea smechere. Cre aca le vind mai scump in tara si mai fac ceva bani din ele. Mai am si un video, d a nu e nou, e second si un monitor de calculator ", incearca sa se mai imbarbateze. Il cheama Liviu, are peste 30 de ani, iar acasa il asteapta cu sperante sotia si doi copii. Ca sa plece in Italia si-a vindut apartamentul cu trei camere din Imparat Traian si s-a mutat la unul cu doar doua in Pacea. Diferenta a dat-o unei firme din Suceava care intermediaza locuri de munca in Italia. "Am luat teapa. Am ajuns la Napoli, unde e o nebunie totala. Am muncit o luna si, cind am cerut banii, a venit patronul si mi-a pus pistolul la timpla ", isi aminteste omul al carui zimbet fortat este de fapt o schimonoseala necontrolata. "D a m-am descurcat eu pina la urma ", continua el. A plecat la Roma si a lucrat cu ziua pe la depozite en-gros. Ziua muncea, iar noaptea dormea pe sub poduri. "Atunci era cald, se putea, nu ca acum ", rememoreaza botosaneanul. A avut noroc de permisul de conducere si de un anunt pe Internet prin care Circo Orfei anunta ca angajeaza conducatori auto. S-a prezentat la circ si a dat peste alti 15 romani. "E multa munca acolo, mai ales cu strinsul si cu montatul. Masinile sint vechi, au vreo 40 de ani, se strica, avem mult de lucru la ele. Se bea mult in circ, se fac o multime de greseli in timpul spectacolelor, dar lumea nu-si da seama, crede ca asa trebuie sa fie. Am inregistrat citeva imagini pe un telefon sa le arat acasa fetelor, sa vada unde lucrez eu ", spune Liviu. A fost asistent medical pina prin 1990, meserie la care a renuntat, preferind sa-si deschida bufeturi prin mediul rural. "O vreme a mers, insa lumea nu are bani, bea tot pe credit si mai am doar un bar. Ce cistig cheltui insa tot pentru el ", mai spune Liviu. La circ primea cite 400 euro pe luna plus masa si cazare gratuite. Acum vine acasa ca sa dea in judecata firma ce l-a tepuit si sa mai imprumute niste bani sa revina in Italia. "Imi convine pentru ca imi fac acte. Ce, nu-i bine 400 euro pe luna plus masa si cazare? Mi-au dat liber citeva zile si mi-au zis sa ma intorc cit mai repede ", spune Liviu, atent ca nu cumva sa ii fure cineva bagajele cu video si monitor second hand.


Italieni birfiti de moldoveni


Cind italienii din zona dau de stire ca in meciul vedeta al etapei "a segnato Montell ", Liviu tocmai se urca in autocarul care merge spre tara. Intoarcerea este un amestec de refulare, dezamagire si nerabdare. Fara nici un macaronar prin preajma romanii isi varsa tot naduful pe tara si oamenii printre care au trait si au incercat sa faca bani, unii luni, altii ani. "Is niste puturosi. Sta oleaca in picioare si e stanca de nu mai poate. Dar nu se gindesc ca si noi avem familie, avem probleme. Problemele tale nu ii intereseaza. Trebuie sa le fii punctual ca, daca nu, peste trei zile iti spun ca aduc pe alt ", spune Olga Timabaliuc. Este din Suceava si precum alte sute de mii de romance din Peninsula a ingrijit o batrina. Ingrijit inseamna cam totul, de la spalat si facut mincare, pina la treburi prin gradina si scos la plimbare. Dupa un an, un an si jumatate se intorc in tara cu 5.000 - 6.000 euro. "Si se mai dau si tinere dom ane. De cite ori o intrebam o tot dadea ca are 72 de ani. Cind am mers la ospedalle si i-am vazut buletinul baba avea 85 de ani. Iti dai seama tu? ", reia discutia o tinara care ingrijieste batrini in Italia la o virsta la care multe alte fete se reacomodeaza cu noul an universitar. "Nu mai spun ca timp de cinci luni am avut o stare groaznica. Ziceam ca vin acasa, ca nu mai pot, dar m-am intrebat ce am rezolvat, nu fac nimica daca plec si am mai ramas ", continua Olga.

Femeile sint iesite din viza si au o multime de emotii la vama. Unele vor sa revina in Italia, iar o eventuala interdictie le-ar face imposibila intoarcerea in Pensinula. Cele mai multe sint trecute de 40 ani. Doar doua-trei sint mai tinere si par mai afectate. Una dintre acestea are o fata de 12 ani pe care nu a mai vazut-o de cinci luni. "Ma intreba mereu, 'mama cand vii?' I-am luat o papusa mare sa se bucure ", spune in timp ce isi inghite lacrimile. Discutiile luneca apoi spre politica. "Am auzit ca-s alegeri in perioada asta. Eu-l votez pe Stolojan ", aduce vorba o femeie ramasa in urma cu stirile din tara. "Iaca asta grija am eu. Sa n-aud de nici unul ", inchide dialogul o alta.


Taxa de vama platita politistilor


Vamesii austrieci nu se prea uita la data cind oamenii au intrat in spatiul Schengen. Amabilitatea este neobisnuita pentru oameni care in viata au avut parte ori de romani care le baga mina in buzunare, ori de italieni care aproape i-au transformat intr-un soi de iobagi de secol 21. Vamesul urca in autocar si aplica direct stampilele. Ceva mai complicat este la granita ungara si cea romaneasca. Unele autocare asteapta ore intregi schimbarea turei in vama pentru a prinde un culoar favorabil. La restaurantele din apropierea frontierei incep sa se cheltuie banii facuti cu truda si sacrificiu in Italia. Un hamburger e 1,5 euro, iar plata se poate face si in forinti, in euro si in lei, nu conteaza, bani sa fie. Intrarea in tara aduce si primele socuri. Dupa ce autocarele sint "vamuite " cu 50 euro si de un echipaj de politie care ameninta cu reintoarcerea la vama, romanii opresc la un restaurant de tranzit unde se sterg insistent la ochi cind vad preturile. "Auzi tu, 70.000 o ciorba de burta! Anul trecut cind am plecat cu banii astia am luat si o friptura. Si mai tipi la barbat ca cheltuie banii. Pai el isi mai ia si o bere si uite asa se duc banii ", spune contrariata Olga Timbaliuc. Cei intorsi in tara dupa mai multa vreme nici nu stiu daca sa se mire sau nu. Iulian este din Suceava, are 23 de ani si a parasit Romania imediat dupa majorat. "Adica 70.000 lei e mult sau putin, ca eu nu-mi dau seama? " intreaba nedumerit. A lucrat la Roma intr-un restaurant unde o ciorba tot cam doi euro costa.

Alti calatori fac coada la telefoanele publice. "Am trecut cu bine. D a, 50 euro la fiecare granita ", sint propozitiile regasite in mai toate convorbirile. Zbirniie continuu si telefoanele mobile, iar de pe la Suceava autocarul incepe sa se goleasca. Masina trece prin Vladeni cind doua femei, obosite de italieni, vamesi, drum si virsta, inca mai au puterea sa se tachineze. "Hai tu, nu plingi, ca treci pe unde te-ai nascut "; "am plins deja de vreo doua-trei ori cind am intrat in tara, d a nu m-ai vazut... "