Deputatul Victor Surdu a murit astazi, la 63 de ani, in locuinta lui, din cauza unui cancer pancreatic. In urma cu doua saptamani, el a fost la spitalul "Sf. Pantelimon". Deputatul social-democrat Victor Surdu, seful Departamentului de agricultura al PSD, a acordat in luna martie un interviu agentiei Agerpres. Romania Libera publica interviul cu Victor Surdu: Daca Romania ajunge sa parcurga o criza alimentara ar fi culmea nenorocirii. Puteti citi in continuarea a doua parte a interviului.

AGERPRES: Potrivit Bancii Mondiale, cresterea preturilor la alimente a impins 44 de milioane de persoane sub pragul saraciei. Se indreapta lumea spre o criza alimentara?
Victor Surdu: Crizele alimentare tin si de o crestere demografica si noi stim asta. In general, sunt cresteri, avem statistici, dar cea mai importanta chestiune este legata de cum se intampla pe glob, in marile zone producatoare de produse agricole, fenomenele climatice. Si acestea sunt in valuri, o data e mai bine in zona Americii, o data e mai bine in zona Europei. In general, ceea ce afecteaza agricultura si provoaca implicit in pasul al doilea criza alimentara este lipsa de apa. Si, daca altii care sunt pe niste nisipuri nenorocite au rezolvat cu apa, s-au chinuit, au facut irigare cu picurare si toata apa care rezulta, apa menajera, o iau, o prelucreaza, o fac inapoi buna si o dau apoi la agricultura, noi ne batem joc de apa pe care o avem si vorbim de 20 de ani de 3 milioane de hectare pe care le avem la irigat. S-au implinit, anul trecut, in luna noiembrie, 100 de ani de la infiintarea Societatii Nationale de Imbunatatiri Funciare, care s-a ocupat de irigatiile acestea si care se numeste ‘Anghel Saligni‘, unul dintre cei mai reprezentativi oameni inteligenti ai Romaniei, si ne batem joc, nu facem nimic cu aceste irigatii. In primul si-n primul rand, nu trebuie autostrada in Romania, in primul rand trebuie sa functioneze apa de la Mariuta si Botosani si pana la zona in curs de desertificare din Dobrogea. Profilarea unei crize mondiale alimentare este justificata, pentru ca exista riscul ca unele tari mari producatoare sa intre in dezechilibre de apa. Se cam repeta ciclic acest lucru, cam la zece ani, pe diferite zone ale globului.
AGERPRES: Se poate confrunta si Romania cu o criza alimentara pe viitor?
Victor Surdu: Asta ar fi culmea! Daca Romania va ajunge sa parcurga o criza alimentara asta ar fi culmea, asta ar insemna culmea imbecilitatii, culmea nenorocirii. Pai, nu suntem in anii 1946 - 1947, cand aram cu boii, cand a fost foametea aceea crunta. Avem trei milioane de hectare de irigatii, curge apa peste noi din toate partile, in loc sa strangem apa si s-o folosim vara la irigatii. Statisticile ne plaseaza (printre tarile cu risc crescut in privinta crizei alimentare - n.r.) pentru ca vad ca suntem lenesi, pentru ca vad ca ce ne-a dat noua bunul Dumnezeu nu utilizam. Olanda, la ce populatie are, este exportatorul numarul doi in lume de produse agricole dupa SUA.
AGERPRES: 20 de tone de rosii cu pesticide au ajuns in Romania, iar autoritatile sanitar-veterinare de la Bucuresti sunt cu ochii pe legumele si fructele din Turcia sau Iordania. Ce risca populatia care consuma rosii cu pesticide?
Victor Surdu: Populatia se redepe la supermarket si cumpara daca e mare si ieftin. Tot ce e mare si ieftin este toxic. Cel mai toxic de la supermaket este cartoful mare, care vine din afara. Cartoful de marime mijlocie este cartoful sanatos. Pentru rosii, fiecare import trebuie controlat. Foarte important este ca romanii au produs legume de foarte buna calitate, care mergeau la export si care erau cautate tocmai pentru prospetimea lor, pentru aromele, pentru naturaletea lor.
Noi avem in program la Departamentul de agricultura al PSD, pe care din ianuarie il tot incurajam in randul populatiei, cu seful compartimentului de la legume, Vlad Gheorghe, si anume sa isi faca fiecare cate un solar de la modul cel mai mic, care este asa-zisul ‘solar destept‘. Exista o echipa de vreo trei specialisti, care au proiectat si executat deja acest tip de solar, si ca sa-i incurajez pe oameni ca acesta este adevarul am facut si la mine acasa unul. 120 de metri patrati este minimum si apoi module pana la 5.000 - 10.000, cat vrea fiecare. Este un solar destept pentru ca in primul rand apara sanatatea omului si produce peste 300 de rosii la hectar.
AGERPRES: Ce propune Departamentul de agricultura al PSD ca sa se protejeze populatia de astfel de pericole?
Victor Surdu: Intarirea prestigiului, ordinii si disciplinei la ANSVSA si a laboratoarelor, ca mai exista doua laboratoare care fac controlul fito-sanitar si pentru pesticide la noi in tara. Mai exista laboratoare, de asemenea, care fac controlul pentru organisme modificate genetic.
AGERPRES: Despre eventualitatea privatizarii laboratoarelor sanitar-veterinare din cadrul ANSVSA ce parere aveti?
Victor Surdu: Este si asta o formula, dar vedeti ca foarte multi medici veterinari de tara s-au privatizat si medicii veterinari castiga mai prost acum decat o ingrijitoare la scoala, pentru ca medicul veterinar, daca nu are animale, pe ce sa isi ia banii?
AGERPRES: Guvernul blocheaza zeci de proiecte europene care ar putea aduce in tara sute de milioane de euro din fondurile nerambursabile. Cum ii sprijina PSD pe cei care sunt supusi presiunilor Executivului si cum pot agricultorii sa isi finanteze activitatea?
Victor Surdu: Guvernul acesta, in loc sa lase pe toata lumea sa faca proiecte, pe toate masurile, el a blocat cam tot pentru ca nu erau oamenii lor. Ei cred ca in felul acesta o sa fie vesnic la putere. N-o sa fie! Eu am acum o multime de proiecte, vreo 47, de la compartimentul de legumicultura, de sere si solare, care au fost respinse pe diferite motive puerile. Noi, la Departamente (ale PSD - n.r.) avem 22 de compartimente pe fiecare cultura in parte si facem treaba. Vrem banii de la UE pe care nu ii tragem si-i pierdem, dar nu facem nimic. Si o sa constatam, peste un an sau doi, cand vine PSD la putere, ca am avut un Guvern slab si am pierdut banii de la UE. La ce-i foloseste asta? De bine de rau trebuia (Guvernul - n.r.) sa dea drumul la toate proiectele - care era eligibil, bine, care nu, nu. Acest Guvern a blocat tot.
AGERPRES: Mai multi deputati, la initiativa democrat-liberalului Mircia Giurgiu, vor sa oblige retelele comerciale sa rezerve 10% din spatiu pentru vanzarea produselor traditionale romanesti. Este o masura realista sau suficienta pentru sprijinul productiei agricole interne?
Victor Surdu: Am incercat sa discutam cu ei si sa incercam sa introducem acest lucru in Legea produselor agro-alimentare, asa-zisul Cod de bune practici in domeniul alimentatiei. Dar n-o sa mearga, e o poveste. Si, chiar daca o sa-l introduca, n-o sa aiba efecte, n-o sa functioneze, pentru ca la noi sunt foarte multe legi bune, dar care, nefiind controlate in aplicarea lor, nefiind luate masuri de amendare, nu se aplica, nu se respecta.
AGERPRES: Ce ne puteti spune despre Camerele agricole. Care este rolul lor? Cum vor ajuta dezvoltarea agriculturii in Romania?
Victor Surdu: Este, cum zic unii, Legea ‘Surdu‘. Camerele agricole, legea aceasta trebuia sa apara inca din 1990, cand eram ministrul Agriculturii. Atunci, trebuia sa apara Legea reimproprietaririi, recunoasterii dreptului de proprietate, Legea cadastrului si Legea Camerelor agricole. Legea reimproprietaririi a aparut in 1991, cea a cadastrului la 7 ani de zile si tot n-avem cadastru in toata tara si asta e o mare problema, iar camerele agricole, abia acum, dupa 20 de ani, cand am revenit in Parlament.
In privinta Legii camerelor agricole, acum se opune toata lumea aplicarii ei pentru ca am considerat ca aceasta lege nu trebuie sa aiba nimic cu politica, trebuie sa fie legea producatorilor agricoli, a proprietarilor de pamant. Si si-a bagat coada politicul acum si s-a trezit ‘a, noi, politicul, nu suntem pe nicaieri, atunci hai sa vedem cum o mai amanam‘. Trag de ea s-o mai amane. Camerele agricole trebuie sa preia rolul de a-i spune lui badea Ion si babei Rada ceea ce trebuie sa faca, incepand de la ei din curte, unde au o jumatate de hectar, trei sferturi de hectar, un hectar, si terminand cu fermele mari, ceea ce inseamna politica statului roman, ce inseamna politica de la Bruxelles, unde ne indreptam, cum putem fi competitivi, cum putem fi rentabili. Legea camerelor agricole trebuia sa-i ajute in toate proiectarile, adica sa coboare Bruxellesul si Bucurestiul in fiecare comuna, trebuia sa-i ajute in intocmirea dosarelor de subventie, trebuia sa-i ajute in toate lucrurile acestea care tin de agricultura, in organizarea animalelor, a medicilor veterinari, a targurilor, in organizarea colectarii laptelui, a oualelor ecologice. Asta trebuia sa faca Legea camerelor agricole.
AGERPRES: De ce nu s-a ajuns pana aici?
Victor Surdu: Pentru ca politicul a vazut ca el nu este pe acolo. Daca ei (parlamentarii - n.r.) o modifica acum, ca vor s-o modifice, iar eu am fost de acord s-o modifice numai sa apara odata, sa infiintam camerele agricole, cand ajungem noi la putere o facem cum trebuie inapoi, intr-o luna. Aceste camere agricole nu sunt subordonate nimanui, de asta enerveaza pe toata lumea. Sunt subordonate numai agricultorilor si asta supara cumplit. Adica, sa isi faca specialistii de cap in aceasta tara unde politicul controleaza tot?
AGERPRES: Ne puteti spune cateva propuneri menite sa relanseze agricultura din Romania care se regasesc in programul de guvernare al PSD?
Victor Surdu: Am lucrat la Departament (Departamentul de Agricultura al PSD - n.r.) la acest program cu 4.000 de oameni, ca atatia suntem la acest departament in toata tara. Adica, noi, la central, suntem 22 de compartimente cu 70 de oameni, iar la nivel judetean mai sunt restul pana la 4.000. Noi lucram la Departamentul de Agricultura in fiecare miercuri seara. Avem o sedinta la care participa cam 30 de oameni si mai avem o data pe luna o videoconferinta cu toate judetele.
AGERPRES: Sunt doar membri PSD sau si specialisti neafiliati politic?
Victor Surdu: Din 4.000, membri ai PSD sunt aproximativ 3.800, iar 200 - specialisti neafiliati politic din institutiile de invatamant de specialitate. Programul de guvernare al PSD, care este in doua variante, una de 50 de pagini si alta de 150 de pagini, este facut de toata lumea aceasta. Si am plecat de la ideea ca trebuie sa avem un program, pentru ca, din pacate, in ultimii 20 de ani de zile, la baza deciziilor politice, in general, si in special in agricultura, a lipsit fundamentarea stiintifica.
AGERPRES: Cum ii ajuta concret pe agricultori?
Victor Surdu: In general, programul se refera la cele patru sisteme de agricultura care ar trebui practicate clar in Romania si care, in functie de cum le practica fermierul respectiv, trebuie ajutate si de stat si trebuie dirijati si banii de la UE in aceasta directie. Adica, sistemul de agricultura organica - cea curata, ecologica, care se poate practica cu succes in principal la gospodariile mici. Si rezolvam, astfel, si o problema sociala - este vorba de cele vreo 3.800.000 de gospodarii mici, ferme mici, gospodarii taranesti. Sistemul de agricultura conventionala este cea care se practica in fermele mari, cu multa cheltuiala de intors pamantul, de arat, semanat si cu mult consum de carburanti si cu multe noxe aruncate in atmosfera, rezultate de la arderea carburantilor si mult dioxid de carbon. Sistemul de agricultura conservativa - foarte multe tari, vazand care este problema cu apa, incet-incet au inceput sa treaca la agricultura conservativa, adica sa foloseasca cat mai putin aratul, cat mai putin sa rascoleasca pamantul si sa foloseasca resturile vegetale, paiele, toata tocatura care vine de la porumb, de la floarea-soarelui, ca un mulci la suprafata pamantului si sa semene in mulciul acesta pentru a nu scadea apa din sol. Si sistemul de agricultura bazata pe biotehnologie, am botezat-o eu, iar oamenii de la Academie au fost de acord, care foloseste organisme modificate genetic, plante transgenice.
In functie de aceste patru sisteme, fiecare agricultor are un program si, in functie de cum practica sistemul de agricultura, noi sa-i dam banii. Nu putem sa-i dam aceeasi bani celui care ara adanc cu plugul, precum celui care seamana in miriste, pentru ca acesta, mie, ca cetatean care traiesc in aceasta tara, si mie ca stat imi aduce niste avantaje si atunci pe acela il ajut mai bine decat cel care ara pamantul ca acum 100 de ani, ca acum 1.000 de ani.