Colectare a laptelui dupa metode arhaice, utilaje invechite, compartimentare necorespunzatoare a spatiilor si pierderi de materie prima. Acestea sint doar citeva din problemele care, la ora actuala, au condus la situatia ca nici unul din centrele de colectare a laptelui din judet sa nu fie autorizat sanitar-veterinar.

De mai multe luni de zile autoritatile galatene cu atributii in domeniu sa lupta sa ii convinga pe producatorii de lapte sa declare cantitatile de lapte pe care le produc, precum si pe cele care ajung la procesatori sau direct pe piata. Inca din start, reprezentantii Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Galati s-au lovit de neputinta crescatorilor de animale de a intelege cum stau de fapt lucrurile. Asta in conditiile in care oamenii nici nu au vrut sa auda initial de cota de lapte, comparata in mod gresit de acestia cu cea existenta pe vremea raposatului. Mai mult decit atit, producatorii de lapte s-au temut ca, odata cu inregistrarea cantitatilor de lapte pe care le produc, se vor alege doar cu o taxa sau un impozit suplimentar.

Unii au inteles, altii...

Dupa o serie de intilniri cu reprezentantii DADR Galati, oamenii se pare ca s-au mai dat pe brazda, insa mai e drum lung pina cind vor intelege cu totii despre ce este vorba de fapt in propozitie. Cifrele vorbesc practic de la sine. Din cei 21.428 de proprietari de vaci inregistrati in evidentele DADR Galati, doar 2.625 au depus pina acum declaratii cu privire la cantitatile de lapte obtinute. De mentionat este faptul ca 17.814 persoane din cele 61 de comune galatene detin doar un singur animal, folosind laptele obtinut cel mai probabil doar pentru consumul propriu, in timp ce numai 3.503 de producatori au in gospodarie doua animale. Daca mai adaugam si faptul ca nici un crescator de animale din patru localitati galatene nu a fost dispus pina acum sa declare cantitatea de lapte obtinuta, tabloul este complet.

Corijenti la capitolul igiena

Cele mai multe deficiente se inregistreaza de departe la centrele de colectare a laptelui din judet, 20 la numar, care au reusit "recordul" de a fi respinse la unison in ceea ce priveste autorizarea sanitar-veterinara. In primul rind, spatiile cu pricina nu indeplinesc conditiile pentru desfasurarea in conditii igienice a acestei activitati, ca sa nu mai vorbim de modul de colectare a laptelui. Conform normelor in vigoare, pardoselile si tavanele trebuie realizate din materiale usor de igienizat si dezinfectat, lucru valabil si in cazul usilor si ferestrelor. Din pacate, lucrurile se pare ca nu se vor schimba prea curind in acest sector, atita timp cit oamenii se uita la reprezentantii Directiei Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentului (DVSA) Galati ca si cum ar vorbi limbi straine, cind vine vorba de dotari cu echipamente de racire a laptelui si instalatii de depozitare la rece a acestui produs.

Transhumanta catre UE

Se pune problema in aceasta situatie cum si unde se va colecta laptele in judet dupa aderarea in spatiul comunitar, stiut fiind faptul ca aceasta activitate va fi strict monitorizata. "Producatorii particulari vor putea livra laptele catre unitatile de procesare doar daca acesta va indeplini conditiile calitative si cantitative impuse de comunitatea europeana", ne-a declarat consilierul superior din cadrul Compartimentului de Igiena si Sanatate Publica Veterinara din cadrul DVSA Galati, Maricica Chiriac.

Procesatori in moarte clinica

In judet functioneaza la ora actuala sapte unitati de procesare a laptelui, din care doar trei vor reusi sa reziste pina la momentul aderarii in UE. Doua unitati au in derulare programe de restructurare-modernizare, in timp ce a treia va trebui sa incheie tranzitia catre noul sistem pina in 2010. Cele mai multe societati de profil isi vor inceta insa activitatea la inceputul anului viitor datorita conditiilor necorespunzatoare de procesare a laptelui. E suficient sa amintim aici doar compartimentarea necorespunzatoare a spatiilor, care conduce la un adevarat talmes-balmes in ceea ce priveste circuitul care trebuie asigurat in astfel de unitati. Asa se face ca materia prima trece prin acelasi loc cu produsul finit, dar si cu ambalajele. Se pare insa ca aceste unitati vor mai avea o sansa pe piata locala, avind posibilitatea sa vinda brinzeturi in cantitati mici, de circa 100-200 kg, desfacerea acestora urmind sa fie asigurata prin magazinele proprii.

Solutii de perspectiva

Multe dintre spatiile destinate procesarii laptelui au fost prost dimensionate din start, ca sa nu mai vorbim de utilajele folosite, multe din ele fiind depasite atit fizic, cit si moral. Acest fapt a condus, implicit, la pierderi de materie prima, care se reflecta, evident, in costul ridicat al produsului finit. Problema stringenta ramine insa colectarea laptelui, preluat in conditii neigienice de producatori. O alternativa ar fi asocierea producatorilor, in vederea crearii de ferme si achizitionarii de utilaje performante. Daca acest lucru nu se va intimpla, procesatorii, atiti citi vor mai ramine, vor fi nevoiti sa-si infiinteze propriile centre de colectare, dotate cu sisteme de racire a laptelui.

Investitii pentru calitate

Dupa cu am aratat, nimic nu se poate face fara seriozitate si fara investitii pentru alinierea la standardele de calitate impuse de europeni. Cu alte cuvinte, trebuie vointa si bani. “Fabrica de procesare a laptelui ce apartine SC Galmopan SA este în plin proces de modernizare. In ultimii ani s-au investit peste 200.000 Euro în lucrari de amenajare a spatiilor de productie si de peste 150.000 Euro în utilaje si capacitati de transport. Daca în ultimii ani stategia noastra a fost una de restructurare a activitatii de procesare a laptelui, în prezent consideram o prioritate dezvoltarea acestei activitati, tinînd cont si de premisele care exista odata cu aderarea tarii noastre la UE. Pentru realizarea procesului de retehnologizare a fabricii de produse lactate 'Galacta', societatea nostra va investi în urmatorii ani peste 3 milioane de euro, astfel încat în 2007 în orasul Galati sa existe una dintre cele mai moderne fabrici din tara”, ne-a declarat administratorul unic al societatii “Galmopan”, Doru Resmerita. Se vede deci ca in privinta procesarii laptelui se fac pasi importanti pentru calitate. Ramine insa problema colectarii materiei prime de la producatori, despre care ar mai fi multe de spus.