Personalul necalificat si bugetele mici ale primariilor opresc absorbtia fondurilor de dezvoltare rurala. In 2008, am avut la dispozitie peste opt miliarde de euro, din care am absorbit "fabuloasa" suma de zero lei. Romania are nevoie de o reforma regionala pentru a-si creste capacitatea de absorbtie.

Principalele cauze ale absorbtiei reduse a fondurilor europene sunt personalul insuficient pregatit si bugetele limitate ale primariilor, potrivit studiului "Cartea alba a capacitatii administrative - absorbtia fondurilor europene de catre comunitatile mici si mijlocii", coordonat de europarlamentarul Victor Bostinaru, membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regionala a Parlamentului European.
Obstacolele birocratice importante, culegerile de norme prea voluminoase si greu de inteles, reglementarile privind cofinantarea, lipsite de transparenta, sansele mici pentru schimbul de experienta dintre sustinatorii proiectelor, precum si posibilitatile nedezvoltate de coordonare interregionala isi pun amprenta asupra capacitatii administrative de a gestiona orice fel de proiect. "Daca pana in prezent motivele capacitatii de absorbtie a fondurilor europene erau mai degraba supozitii, acest studiu evidentiaza nevoia reformei regionale. Mai mult, experienta europeana confirma faptul ca, acolo unde guvernele au initiat si implementat aceasta reforma, tarile respective au avut nu doar o crestere a capacitatii de absorbtie, dar si o accentuata reducere a decalajelor cu alte regiuni europene", sustine europarlamentarul Victor Bostinaru.
Incapacitatea primariilor de a finanta si cofinanta proiecte majore care sa poata contribui in mod real la dezvoltarea si convergenta Romaniei cu spatiul comunitar, dar si lipsa unui personal calificat, care sa se ocupe de redactarea, implementarea si urmarirea acestor proiecte, sunt principalele provocari carora decidentii politici trebuie sa le raspunda.

Guvernul, responsabil cu instruirea personalului

Demararea reformei regionale ar putea sa inceapa cu un act normativ referitor la instituirea functiei de guvernator/prefect regional, care sa asigure coordonarea politicii de dezvoltare regionala in interiorul regiunilor de dezvoltare. La aceasta masura se poate adauga sprijinul, atat din partea administratiei centrale, cat si a bancilor, in ceea ce priveste latura de cofinantare si elementele de garantare a prefinantarii. Introducerea unor conditionari pentru ca firmele de consultanta sa fie platite doar in conditiile in care proiectul este eligibil, iar tarifele practicate sa reflecte performantele lor constituie alta masura in vederea imbunatatirii randamentului acestor firme. "In Romania, reprezentantii administratiilor locale considera ca principalul agent care ar trebui sa se ocupe de instruirea personalului este guvernul, pe de o parte, prin lansarea unor serii de programe nationale de informare si calificare a resursei umane pentru o mai buna gestionare a proiectelor destinate obtinerii fondurilor europene. Intr-o proportie de 55%, respondentii considera necesitatea implicarii Agentiilor de Dezvoltare Regionala in programele de instruire", se arata in studiu.

Salariul angajatilor este de 1.000 de lei

Potrivit studiului "Cartea alba a capacitatii administrative - absorbtia fondurilor europene de catre comunitatile mici si mijlocii" a europarlamentarului Victor Bostinaru, salarizarea personalului destinat redactarii proiectelor este relativ uniforma pe intreg teritoriul Romaniei, situandu-se intre valorile de 900 - 1.000 de lei. Acelasi interval este aplicabil si atunci cand raportam salarizarea acestei activitati la numarul populatiei dintr-o unitate administrativa, singura discrepanta observata statistic fiind data de unitatile teritorial-administrative cu o populatie mai mare de 50.000 de locuitori (salariul mediu fiind de 1.200 de lei). "Nivelul de salarizare este urmat de o a doua categorie de probleme: lipsa unor bugete corespunzatoare, care sa permita o capacitate mai mare de absorbtie. In peste 80% din primarii, bugetul apare ca fiind insuficient pentru acoperirea necesitatilor de dezvoltare durabila, fenomen care este motivat de administrarea defectuoasa a fondurilor la bugetul central si judetean si de modul in care acestea sunt alocate. Studiul a relevat ca, desi in majoritatea institutiilor chestionate a fost derulat cel putin un program finantat din fonduri europene, bugetul acestor proiecte, intr-o proportie de 75%, a fost de maximum un milion de euro", se mai arata in studiul europarlamentarului.

Avem nevoie de solutii viabile

Identificarea solutiilor ar trebui sa fie prioritara pe agenda centrala, dar si pe cea locala, in conditiile in care o intarziere cauzata de lipsa competentei, a fondurilor sau a interesului poate conduce la efecte care pot provoca o lenta armonizare cu spatiul comunitar. "Dincolo de intentie, un demers coerent este cel care poate servi acum intereselor comunitatilor locale. Obiectivul acestui demers poate fi atins doar daca exista fundamentele unei coordonari intre nivelul national (guvernul), regional si local. In acest mod se poate produce o crestere semnificativa a capacitatii de absorbtie si se pot revendica efectele benefice ale politicii de coeziune. Guvernul ar trebui sa constientizeze ca singurul motor de crestere economica in contextul actual sunt fondurile europene si ar trebui sa mareasca si capacitatea administrativa.
"Faptul ca anul trecut am avut la dispozitie peste opt miliarde de euro de la Uniunea Europeana, din care am absorbit fabuloasa suma de zero lei, ar trebui sa puna guvernul pe ganduri si sa vada ca nu functioneaza ceva. Ganditi-va doar cate puteam face cu acele miliarde in satele uitate de Dumnezeu din Romania. Trebuie tras un semnal de alarma, pentru ca sunt proiecte mici, usor de facut, dar care sunt extrem de benefice pe termen lung, iar impactul lor se poate observa in doar sase-sapte luni. Sunt tari care profita mult de pe urma acestor fonduri si aici cel mai bun exemplu este Ungaria. Trebuie schimbate relatiile in consiliile locale, in cele judetene, dar si cu firmele de consultanta, deoarece acestea redacteaza proiecte care mai tarziu nu vor fi eligibile. La sfarsitul lunii aprilie vom organiza o intalnire cu peste 200 de primari din diferite zone ale tarii si cu ministrii de resort, unde vor fi dezbatute teme axate, in principal, pe o mai buna absorbtie a fondurilor de dezvoltare rurala", a declarat Victor Bostinaru.