Consortiul Vinci-Aktor nu a reusit sa obtina finantare din partea bancilor pentru demararea constructiilor
Astfel, constructia tronsonului Comarnic-Brasov este amanata cu cel putin un an. Ministrul Transporturilor si Infrastructurii, Radu Berceanu, a declarat, pentru cotidianul "Gandul", ca va relua curand licitatia.
Demararea lucrarilor pentru constructia tronsonului de autostrada a fost amanata pentru a doua oara. Contractele pentru constructia pe portiuni, in regim de concesiune, a autostrazii Pitesti-Brasov, semnate in timpul mandatului ministrului PSD al Transporturilor, Miron Mitrea, in 2004, au fost reziliate dupa schimbarea politica de la finele anului respectiv. Rezilierea a fost pusa pe seama faptului ca nu s-a organizat o licitatie, atribuirea directa fiind in neconcordanta cu normelor prevazute in Uniunea Europeana. Compania Vinci figura si in 2004 pe lista firmelor alese de Mitrea pentru constructia uneia dintre portiuni.

Comarnic-Brasov - primul tronson de autostrada din Romania care urma sa fie construit in regim de concesiune, in urma unui parteneriat public privat

Contractul de concesiune a tronsonului de autostrada Comarnic-Brasov a fost castigat de consortiul international Vinci-Aktor, in primavara anului 2009, iar contractul a fost semnat la inceputul acestui an, in 18 Ianuarie 2010.
Daca nu se rezilia contractul, pe autostrada s-ar fi putut circula peste patru ani
Constructia autostrazii ar fi costat aproximativ 1,5 miliarde de euro, insa suma totala pe care statul roman urma sa o plateasca in cei 30 de ani de concesiune era de 4,8 miliarde de euro. Banii care ar fi fost platiti esalonat, pe intreaga perioada a concesiunii, iar la finalul acesteia, autostrada apartinea statului.
Concernul franco-elen avea la dispozitie patru ani pentru construirea autostrazii, dupa care urma sa o administreze si sa o intretina timp de 26 de ani. Drept urmare, romanii ar fi trebuit sa platesca aproximativ un euro la fiecare deplasare pentru a putea circula pe aceasta autostrada.
Consortiul franco-elen este format din firmele Vinci Concessions SAS, Aktor Concessions S.A., Vinci Construction Grand Projets SAS si Aktor SA.

Pentru un kilometru de autostrada, statul ar fi platit circa 21,8 milioane de euro

Despre costul constructiei tronsonului, Ministerul Transportului asigura ca este rezonabil, avand in vedere complexitatea proiectului si comparand cu banii pe care alte state i-au platit pentru lucrari similare. In Anglia, spre exemplu, pretul unui kilometru construit pe autostrada M6 este de 32,4 milioane de euro, iar in Franta, pretul unui kilometru construit pe autostrada A41, cu un singur tunel si patru viaducte, este de 46,35 milioane de euro. In Slovacia, pretul urca pana la 73,17 milioane de euro pe kilometru pe autostrada D1.

Autostrada Zapezii

Potrivit proiectului, tronsonul Comarnic-Brasov are o lungime de 55 de kilometri, dintre care 30 km de tuneluri si 8 km de poduri si viaducte.
Tronsonul Comarnic-Brasov, denumit si Autostrada Zapezii, va lega principalele statiuni de pe Valea Prahovei de municipiul Brasov. Este considerat cel mai dificil tronson din cadrul viitoarei autostrazi Bucuresti-Brasov.
Autostrada Bucuresti-Brasov va avea o lungime de 173 de kilometri, fiind impartita in patru tronsoane: Bucuresti-Moara Vlasiei, Moara Vlasiei-Ploiesti, Ploiesti-Comarnic si Comarnic-Brasov.
Lucrarile la tronsonul Bucuresti-Moara Vlasiei (19,5 km) au inceput in Mai 2008. Proiectul este finantat de statul roman, valoarea estimata fiind de 183,62 milioane de euro, potrivit CNADNR. Termenul de finalizare al lucrarilor este luna Decembrie 2010. Compania care a proiectat si care construieste tronsonul este JV Pizzaroti & Tirena Scavi, iar consultant firma Asocierea Consitrans & Consugal.
Tronsonul Moara Vlasiei-Ploiesti, care are o lungime de 42,5 km, este proiectat si executat de catre firmele Asocierea SC Spedition UMB SRL, SC PA&CO International SRL, SC Euroconstruct Trading 98 SRL si SC Com-Axa SRL.
Valoarea estimata a proiectului este de 238 milioane euro, fiind finantat de Guvernul Romaniei.
Lucrarile au inceput in Iunie 2007 si urmeaza sa fie finalizate in Iunie anul acesta.
Costul de constructie al tronsonului Ploiesti-Comarnic (48,6 km) este estimat la 379,41 milioane de euro, potrivit CNADNR. Lucrarile nu au fost inca demarate. Conform site-ului CNADNR, tronsonul de autostrada va fi construit in regim de concesiune.
Lipsa autostrazilor din Romania a incetinit cresterea economica, conducand la pierderea unor investitii importante
In Iunie 2004 au fost demarate lucrarile la Autostrada Transilvania, insa din cauza lipsei resurselor financiare, romanii vor mai avea de asteptat ani buni pana vor putea folosi autostrada.
Proiectul "Autostrada Transilvania" reprezinta o autostrada, cu o lungime de 415 km, care va lega orasul Brasov de Oradea.
Autostrada este construita de catre compania americana Bechtel International Inc. impreuna cu o companie din Turcia, Enka Insaat ve Sanayi A.S, fiind finantata de la Bugetul de Stat. Costurile aferente constructiei au fost estimate la circa 2,2 miliarde de euro.
La sfarsitul anului 2009 au fost finalizate primele doua tronsoane
Proiectul este impartit in opt segmente. In Iunie 2004 lucrarile au fost demarate simultan pe doua dintre acestea - 2b Campia Turzii - Cluj Vest (Gilau) (52.50 km) si 3c Suplacu de Barcau - Bors (64.00 km). Acestea au fost finalizate la sfarsitul anului 2009 si au costat circa 588,4 milioane de euro.
Celelalte tronsoane care ar urma sa fie construite sunt:
Brasov - Fagaras (53.00 km), Fagaras - Sighisoara (52.00 km), Sighisoara - Targu Mures (56.00 km), Targu Mures - Campia Turzii (36.00 km), Cluj Vest - Mihaiesti (24.00 km) si Mihaiesti - Suplacu de Barcau (76.00 km). Lipsa banilor si datoriile statului catre constructori ingreuneaza executia lucrarilor.

Constructia Autostrazii Soarelui, inceputa in perioada comunista, nu este gata nici astazi

Autostrada A2, denumita si Autostrada Soarelui, leaga, pe o distanta de 225 km, Capitala de orasul Constanta.
Constructia ei a inceput in timpul Regimului Comunist, primul tronson Fetesti-Cernavoda de aproximativ 18 km a fost dat in folosinta in anul 1987. Lucririle au fost oprite, din cauza lipsei resurselor financiare, insa au fost reluate in anul 1998.
Constructia tronsoanelor Bucuresti-Fundulea (26,5 km), Fundulea-Lehliu (29,1 km) si Lehliu-Drajna (41,6 km) a fost finalizata in perioada 2001-2004. Pretul lucrarilor, suportat de Guvernul Romaniei si de Banca Europeana de Investitii, a fost de aproximativ 277, 6 milioane de euro. Constructia unui kilometru de autostrada a costat in perioada 2001-2004 circa 2,8 milioane de euro.
Tronsonul Drajna - Fetesti (36,6 km) a fost deschis circulatiei in anul 2007. Costurile constructiei au fost de peste 95 de milioane de euro, fiind suportate de Guvern si din fonduri ISPA.
Reabilitarea sectorului Fetesti-Cernavoda (17,5 km) a fost finalizata in 2006, cu finantare din partea Guvernului si din fonduri ISPA. Costurile au fost estimate la circa 40,4 milioane de euro.
Tronsoanele Cernavoda-Medgidia (19.25 km) si Medgidia-Constanta (31.80 km) se afla in stadiul de proiect.
Din 6 Iunie 2006 traficul pe Autostrada Soarelui este supravegheat video.
Autostrada Bucuresti - Pitesti (A1) a fost prima autostrada de care s-au bucurat romanii. Aceasta are o lungime de 113 km si a fost construita, in anii ‘60, in timpul regimului lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Lucrarile de modernizare a autostrazii Bucuresti - Pitesti au demarat in 1998 si s-au incheiat in 2000, in baza unei finantari de circa 100 de milioane de dolari, din care 53,1 milioane de dolari de la Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare si 44 de milioane de dolari contributia Guvernului. Ulterior, din cauza executiei proaste a lucrarilor, au mai fost necesare si alte reparatii.