Care ar fi avantajele si dezavantajele impozitarii progresive a veniturilor mari ale persoanelor fizice si care sunt limitele impozitului forfetar comparativ cu cota unica, pentru persoanele juridice - acestea sunt temele care preocupa firmele private si pe angajatii lor. GdS, impreuna cu specialistii in fiscalitate, a realizat o analiza a impozitarii prezente si viitoare. In orice situatie, statul castiga, iar firmele pierd.

Discutiile legate de posibile schimbari ale sistemului de impozitare, care au "transpirat" in mass-media in ultima saptamana, sunt principala preocupare a mediului de afaceri. "Oare ce se mai schimba din punct de vedere fiscal?", par sa se intrebe afaceristii, dupa ce s-au trezit ca, in trei zile, taxa pe valoarea adaugata (TVA) a urcat de la 19% la 24% si le-a creat probleme in fluxurile comerciale. Guvernantii discuta fie de eliminarea cotei unice de impozitare de 16%, fie sa introduca impozitul forfetar si sa scoata impozitul minim actual, fie intr-un domeniu de activitate sa fie un sistem de impozitare, iar in alte domenii, alt sistem, incat firmele private nu mai stiu la ce sa se astepte. GdS si-a propus sa vada asemanarile si deosebirile dintre sistemele de impozitare.

Cel mai... "forfetar"

Ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, a vorbit recent despre posibilitatea introducerii impozitului forfetar, in special in domeniul serviciilor, adica un impozit pe cote. La nivel local, finantistii spun diferentele intre impozitul minim si cel forfetar. La ora actuala, firmele platesc fie impozitul minim, fie cota de 16%, in functie de care este mai mare. In plus, sunt obligate sa achite un impozit minim (2.200 de lei anual) inclusiv firmele care sunt pe pierdere sau au activitate "zero" si nu si-au suspendat legal activitatea la Registrul Comertului. "Impozitul forfetar ar urma sa fie in sectorul serviciilor. In ce consta acesta: se aplica fie in cota fixa in functie de criteriile care se stabilesc de guvern, fie un procent. Diferenta intre forfetar si cota unica este aceea ca ultima se calculeaza ca diferenta intre venituri si cheltuieli, iar firmele sunt tentate sa creasca cheltuielile sau sa nu isi declare veniturile (pentru a nu plati un impozit mare - n.r.). Pe cand la impozitul forfetar nu mai conteaza nivelul cheltuielilor si nici venitul efectiv realizat, ci alte criterii", a precizat, pentru GdS, directorul Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Dolj, Mihai Antonescu.

Simplu pentru stat. Dar pentru mediul privat?

El a exemplificat ca forfetarul va putea fi ca la veniturile persoanelor fizice taxate la norme de venit: "Ca la un taximetrist care trebuie sa plateasca 'X' lei pe an si nu ma intereseaza ce venit face el sau ce cheltuieli inregistreaza. El stie ca trebuie sa plateasca o anumita suma anual. Asa va fi si la firme, in special la cele care presteaza servicii". GdS a intrat in posesia unui document de lucru al guvernului, unde erau propuse activitatile care ar putea intra sub incidenta impozitului forfetar. Astfel, noul impozit ar putea fi introdus la hoteluri, pensiuni turistice, restaurante, baruri (acestea fiind domenii cu grad ridicat al evaziunii fiscale si greu de controlat de catre stat), firme de catering, coafura si alte activitati de infrumusetare, repararea incaltamintei, a mobilei, a bijuteriilor, vulcanizari, transport urban, spectacole artistice etc. Asemenea activitati inregistrau pierderi financiare ani de-a randul.

Cat ar putea plati restatorii de servicii

Cu acest impozit, firmele evazioniste va trebui sa plateasca un impozit fix, iar cele corecte vor sti cu exactitate de la inceput de an ce impozit au de plata si isi pot structura bugetele mai bine, dar vor plati mai mult decat acum. Potrivit proiectului de lucru al guvernului ajuns in mass-media in urma cu ceva timp, "pentru un bar de la sat cu o suprafata de 10 metri patrati, proprietarii vor plati la stat minimum 2.000 de lei, in timp ce impozitul pentru o discoteca de la sat ajunge la 34.200 de lei", pe cand pentru un bar de lux de la oras impozitul forfetar ar putea fi intre 8.900 de lei si 41.100 de lei, in functie de spatiu, de amplasament etc. Acelasi impozit forfetar pentru hoteluri ar putea fi stabilit la urmatoarele valori: proprietarii de hoteluri de o stea, de zece camere, ar putea plati anual un impozit de 6.130 de lei, in timp ce un hotel de trei stele, cu 20 de camere - 24.520 de lei.
Impozitul minim sa fie diferentiat

Cunoscatorii mediului de afaceri spun ca impozitul minim - daca va ramane acesta in vigoare - ar trebui diferentiat pe categorii de firme si indreptat impotriva domeniilor de activitate unde se poate face lejer evaziune fiscala. "Acest impozit trebuie aplicat doar in acele domenii predispuse la evaziune fiscala si intarit cu masuri ferme de combatere a fenomenului evazionist", a spus Radu Buziernescu, manager al companiei de consultanta fiscala si audit Professional Consulting. Domeniile predispuse la evaziune sunt aceleasi prezentate atunci cand am prezentat impozitul forfetar: hoteluri, pensiuni, restaurante, baruri si altele.

De ce este buna cota unica: firmele trebuie sa se dezvolte

Specialistii in fiscalitate militeaza pentru cota unica, in conditiile actuale ale Romaniei, pe motiv ca o crestere a impozitelor firmelor in aceasta perioada ar fi un dezastru pentru tara. "Desi nu sunt adeptul impozitarii proportionale (cota unica - n.r.) consider ca in aceasta etapa de (sub)dezvoltare a tarii noastre, coroborata cu criza care parca nu se mai termina, la noi ar fi o mare greseala sa se renunte la cota unica de impozitare pentru urmatorii patru-cinci ani. Deja avem cele mai mari contributii sociale din Europa - 44,5%, aproape cel mai mare TVA din Europa - 24%, avem impozite locale foarte mari, accizele sunt deja aproape armonizate la nivel european. Daca creste acum cota unica, atunci va creste automat si impozitul pe profit, si impozitul pe dividende si impozitul pe salarii, iar mediul de afaceri din Romania va primi lovitura decisiva in plina criza economica", a declarat, pentru GdS, Radu Buziernescu, managerul Professional Consulting.

Angajatii cu salarii mari, dezavantajati de impozitul progresiv

Inca o chestiune fiscala aflata in discutie in guvern este introducerea impozitului progresiv pentru persoanele fizice. Adica, cine are salarii mari si foarte mari sa plateasca la stat impozite uriase, atat ca procent, cat si ca suma efectiva. In tarile dezvoltate ale lumii, impozitarea veniturilor persoanelor fizice se face prin cote care cresc progresiv cu venitul obtinut, dar si salariile lor sunt incomparabile cu cele de la noi. Radu Buziernescu a explicat ca aceasta este adevarata "echitate fiscala" in conceptia lui Adam Smith - "parintele" economiei politice moderne. Numai ca impozitarea progresiva in statele dezvoltate se aplica asupra tuturor veniturilor unei persoane obtinute intr-un an fiscal din salarii, dividende, chirii, activitati independente, jocuri la Bursa, jocuri de noroc si altele. In acelasi timp, in statele respective, autoritatea fiscala permite persoanelor fizice sa deduca o serie de cheltuieli (pentru care sa nu plateasca impozit) cum ar fi cele cu asigurarile, cu chiriile, reparatii de locuinte, renovari, sanatatea si chiar cheltuielile pentru intretinerea personala. "Este si normal ca in Germania contribuabilul sa solicite factura si chitanta zugravului si meditatorului si, in acest fel, si zugravul, si meditatorul sunt obligati sa isi declare veniturile la fiscul german. (...) Astfel, contribuabilul german, francez sau nordic nu este deranjat sa plateasca statului impozit progresiv pentru ca si statul respectiv ii creeaza acestuia o viata mai buna", afirma Buziernescu. El este de parere ca in Romania trebuie sa ramana cota unica de 16% cativa ani si pentru persoanele fizice, pentru ca un impozit progresiv ar fi o impovarare si pentru firme, si pentru angajati. In plus, ar creste birocratia in cazul calculului impozitului pe venitul global "firmele fiind nevoite sa completeze sute de pagini intr-un an fiscal". Daca totusi guvernul introduce acest impozit prin surprindere, atunci cei cu salarii mari vor plati chiar si dublu ca impozit. Au de suferit firmele care si-au negociat cu salariatii un salariu net. Atunci companiile trebuie sa suporte diferenta de impozit.
Maximele lui Adam Smith despre impozite

Renumitul economist si filosof Adam Smith (1723-1790) prezenta in lucrarea sa "Avutia natiunilor" (1776) patru maxime importante care trebuie luate in considerare atunci cand se stabileste un impozit. Potrivit www.ecursuri.ro, aceste maxime sunt:
1.Trebuie ca supusii fiecarui stat sa contribuie, pe cat posibil, la sustinerea statului, in raport cu posibilitatile lor, adica in raport cu venitul fiecaruia.
2. Impozitul pe care fiecare persoana este obligata sa il plateasca trebuie sa fie bine precizat si nu arbitrar. Epoca (adica termenul) de plata, modalitatea si suma de plata trebuie sa fie clare si evidente, atat pentru contribuabili, cat si pentru orice alta persoana.
3. Orice impozit trebuie sa fie perceput la timpul si modul care reies a fi cele mai convenabile pentru contribuabil ca sa-l plateasca.
4. Orice impozit trebuie sa fie astfel conceput incat sa scoata si sa "instraineze din buzunarele" populatiei cat mai putin posibil.