Romanii au o parere proasta despre majoritatea functionarilor publici. Ziarul Gandul prezinta ultima experienta a guvernatorului BNR, in economia reala, dar si extrase din uluitorul raport semestrial al Autoritatii Nationale a Functionarilor Publici.
Cetateanul Isarescu este un mic om de afaceri, are probleme cand merge sa-si plateasca taxele si isi face griji in privinta pensiei. In rolul de "simplu cetatean", guvernatorul BNR are experiente traumatizante, potrivit cotidianului "Gandul". Seful Bancii Nationale a Romaniei s-a deghizat precum domnitorul Cuza si a vazut pe propria piele ce inseamna birocratia din Romania, dar si "amabilitatea" functionarilor publici.
Acum o saptamana, aflat intr-o vizita la Craiova, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, s-a intalnit cu oamenii de afaceri locali, carora le-a povestit cum a fost umilit la ghisee de functionare.
"Le-am intrebat: ce faceti acolo? Si mi-au raspuns: Da‘ ce te intereseaza pe dumneata? Uite ca ma intereseaza!" a povestit guvernatorul. Isarescu s-a aratat foarte nemultumit de faptul ca un producator de vin trebuie declare cantitatea de vin produsa pe soiuri. "La ce le-o trebui nu stiu. Ca si cum, daca se introduce acciza, va fi una diferita pe soiuri de vin. Daca asta nu e birocratie, nu stiu cum sa o numesc". Isarescu este un producator de vinuri recunoscut in bransa, iar vinurile sale produse la Dragasani, din soiul Cramposie, sunt cerute de restaurantele scumpe.
In Bucuresti, singurul hotel care distribuie vinul cu eticheta "Casa Isarescu" este Plaza Hotel. Recent, seful bancii centrale a povestit pentru Gandul ce conditii a impus restaurantului: "Le-am zis sa nu-l expuna. Si sa il serveasca rece i-am rugat, asa cum scrie pe eticheta". Vinul produs de guvernatorul BNR mai poate fi degustat si la Arte & Vino, o sticla putand fi cumparata cu preturi cuprinse intre 30 si 85 de lei.
In aceeasi haina de "simplu cetatean", Isarescu spune ca isi face griji pentru pensia pe care o va primi in momentul in care se va retrage din activitate, mai ales ca Romania nu are un sistem prin care pensionarii sa isi ia pensia din contributiile lor. "O generatie plateste pensia altei generatii, si atunci trebuie sa te preocupi in primul rand sa existe locuri de munca. Si eu, care ma apropii de pensie, sunt ingrijorat daca vad ca, de exemplu, vorbind metaforic, copiii mei nu vor mai avea de lucru cum trebuie in Romania, ca nu au cum sa imi plateasca pensia", a spus ieri guvernatorul BNR, cu ocazia unui seminar pe teme economice.

Doar un roman din 200 le-ar da lefuri mai mari functionarilor

Experienta lui Mugur Isarescu in fata ghiseului aduce in discutie o problema de sistem a societatii romanesti. Relatia dintre functionari si cetateni este una de dispret reciproc: o spun cel mai sec ultimele sondaje. 40 dintr-o suta de romani considera ca, dintre bugetari, medicii ar trebui sa fie in fruntea grilei de salarizare si doar un roman din 200 le-ar da lefurile cele mai generoase functionarilor publici din ministere. Ceva mai bine vazuti sunt functionarii publici din primarii, cu un vot dintr-o suta. Asa releva un recent sondaj realizat de site-ul de recrutare myjob.ro, la care au participat peste 6.500 de repondenti. Pozitionarea functionarilor publici in coada grilei de salarizare este cel mai direct raspuns la intrebarea "Sunteti multumit de felul in care sunteti tratat la ghiseu?"

Codul degeaba: nimeni nu-l respecta

Exista un Cod de conduita a functionarilor publici, aprobat prin lege, la inceputul lui 2004. Exista degeaba, dupa cum recunoaste si Vasile Marica, liderul SedLex - Alianta sindicala a functionarilor publici. "Avem o gramada de legi, problema e ca nu se respecta, iar respectarea legilor tine de educatie, nu de stiu eu ce masuri punitive. E greu sa controlezi felul in care se respecta Codul de conduita. Nu crede nimeni in asa ceva. Ce faci? Angajezi o armata de supraveghere pentru atatia functionari publici? Asa, as putea zice ca e nevoie de un cod al cetateanului, care sa interzica scuipatul pe jos" Codul de conduita a functionarilor publici este vag in multe privinte, implicit in formularea sanctiunilor care s-ar aplica celor care il incalca. Iar acest fapt se vede din rezultate.

260 de sanctiuni in 6 luni, jumatate mustrari, jumatate contestate cu succes

Conform ultimului raport semestrial al Agentiei Nationale a Functionarilor Publici (ANFP), in primele 6 luni din 2009, comisiile de disciplina instituite la nivelul autoritatilor publice au aplicat doar 260 de sanctiuni, dintre care mai bine de jumatate (143) sunt mustrari scrise si numai 15 destituiri. Statistica arata ca aproximativ jumatate dintre cei vizati contesta in instanta sanctiunea si marea majoritate (10 din 11) au castig de cauza. Desi se recunoaste ca mare parte a reclamatiilor primite de autoritatile publice vizeaza comportamentul inadecvat al functionarilor in relatia cu cetatenii, nici macar una dintre sanctiuni nu se refera la acest aspect, ci la altele, tinand de "bucataria interna" a unitatii respective: obligatia de a indeplini indatoririle de serviciu la termenele stabilite; obligatia de a fi prezent la serviciu in timpul programului de lucru etc.

Teoria chibritului...de conduita etica

In aceste conditii, autorii nenominalizati ai raportului ANFP isi permit sa filosofeze pe seama conditiei ingrate a functionarului public din Romania, prigonit prin "politici etice punitive", spre deosebire de functionarul public occidental, caruia i se ofera conditii mai bune de munca pentru a performa.
"De asemenea, in majoritatea statelor, leadership-ul politic ofera exemplul personal de conduita functionarilor publici", mai puncteaza documentul ANFP. Ca sa se dea consistenta raportului altfel subtire in date concrete, filosofia conditiei functionarului public este insotita si de o radiografie a corectitudinii in exprimare atunci cand se vorbeste de cei chemati sa aplice legea: "Din punct de vedere terminologic, termenul utilizat in Codul de conduita a functionarilor publici, respectiv cel de "functionar public cu atributii de consiliere etica si respectarea normelor de conduita", desi corect, este prea lung pentru a fi utilizat in mod curent.
Termenul utilizat in Ordinul nr. 4500/2008 al Presedintelui ANFP, respectiv cel de "consilier etic" nu este adecvat din punct de vedere al sensului. Termenul propus a fi utilizat este: "consilier de etica", definit ca functionar public desemnat pentru consiliere etica si monitorizarea respectarii normelor de conduita. Termenul de consilier de etica nu trebuie inteles ca denumind o functie publica, ci ca set de atributii specifice - de consiliere etica si conexe consilierii etice - pe care functionarul public desemnat le indeplineste". In final, autorii raportului fac si o mica descoperire: "A fost identificata urmatoarea problema - comunicarea dintre functionarii publici si beneficiarii serviciului public nu este eficienta".