În patru luni, Automobile Craiova va trebui sa returneze statului 27 de milioane de euro, însa nu are disponibil în conturi decât maximum un milion de euro. O solutie la îndemâna pare ca Ford sa crediteze societatea cu acesti bani, pe care sa-i includa ca aport la majorarea capitalului social. Potrivit deciziei Comisiei Europene (CE), statul român are la dispozitie cel mult patru luni pentru a recupera de la Automobile Craiova SA (ACSA) cele 27 de milioane de euro considerate de comisarii europeni de la Bruxelles ajutor ilegal de stat la privatizarea societatii craiovene. Problema pusa de CE a devenit clara pentru toata lumea, cu toate ca oficialii români au cam strâmbat din nas la aflarea vestii. Comunicatul transmis de CE spune ca statul trebuie sa recupereze acesti bani de la ACSA. Factorii implicati în procesul de privatizare nu stiu în prezent modalitatea în care va fi achitata datoria. Cert este ca ACSA nu are acum puterea financiara sa plateasca banii. „Noi nu avem de unde sa dam acesti bani. Avem doar 75 de angajati, iar suma maxima disponibila în cont este un milion de euro“, a declarat Lucian Lutaru, directorul general al firmei. Pe 4 martie, Camera Deputatilor (care ia decizii în acest caz) trebuie sa aprobe legea de privatizare a ACSA. Deputatii va trebui sa tina seama în textul final al legii de hotarârea comisarilor europeni. O varianta ar fi ca pretul de vânzare a pachetului majoritar de 72,4% din capitalul social al ACSA catre Ford sa fie majorat cu valoarea ajutorului ilegal de stat. Acesta ar creste de la 57 la 84 de milioane de euro. PR-ul pentru România al Ford Europa tine însa sa contrazica aceasta ipoteza. „Pretul pentru pachetul de 72,4% din actiunile ACSA ramâne neschimbat. Saptamâna viitoare vor avea loc discutii tehnice între membrii Comisiei de privatizare si reprezentantii Ford si atunci se va stabili care este modalitatea de plata a celor 27 de milioane de euro. Noi nu am primit pâna acum decizia CE, ci doar un comunicat“, a afirmat Nadia Crisan.  
Dinel cauta vinovatii 
Un efect al modificarii pretului de achizitie ar fi si schimbarea celui pe actiune, cu consecinte asupra cotatiilor la bursa. Alta varianta ar fi contractarea unui credit bancar de societate pentru plata datoriei catre stat. Chiar Ford poate credita la un moment dat societatea, stabilind un termen de rambursare. Directorul Oficiului Registrului Comertului (ORC) Dolj, Gheorghe Celea, a explicat ce se poate întâmpla în cazuri de acest gen: „Daca unul dintre actionari doreste, el poate credita societatea cu o anumita suma de bani. La momentul rambursarii, daca aceasta nu are banii, creanta poate fi transformata în aport la majorarea capitalului social al firmei. Cota de participare a celorlalti actionari poate fi diminuata daca ei nu participa cu sume proportionale la majorarea capitalului social“, a precizat Celea. În prezent, SIF Oltenia are 22,06% din capitalul social al ACSA, restul fiind actiuni detinute de persoane fizice, ca urmare a Programului de Privatizare în Masa (PPM). Presedintele CA al SIF Oltenia, Dinel Staicu, spune ca nu este normal ca decizia unuia dintre actionari, fie el si majoritar, sa aiba efecte negative asupra celorlalti. „Nu înteleg de ce ar trebui sa plateasca SIF Oltenia pentru ceea ce a facut AVAS. Eu vad asta ca pe o culpa. AVAS, care era unul dintre actionari, si-a vândut pachetul de 72,4%, Comisia Europeana zice ca a fost ajutor ilegal de stat si trebuie sa plateasca ACSA, întreaga societate. Pai, noi ce vina avem? Sa luam invers: daca facea SIF Oltenia vreo prostie, platea ACSA?“, a declarat Staicu. SIF Oltenia negociase, la un moment dat, cu AVAS compensarea actiunilor de la ACSA cu unele la alte societati. Dinel spune însa ca, dupa ce s-a semnat contractul cu Ford, cei de la AVAS nu au mai dat nici un semn de viata. În încheiere, ar fi interesant de vazut cum va fi înscrisa aceasta datorie în contabilitatea firmei.