Acordul incheiat de Romania cu Fondul Monetar International (FMI) in 2004 a incetat, a declarat ieri negociatorul-sef al Fondului in relatia cu Romania, Emmanuel van der Mensbrugghe. Acordul Romaniei cu FMI a "deraiat ", in pofida unor indelungate negocieri pentru a doua si a treia evaluare, pentru ca partile nu au ajuns la un acord in privinta deficitului bugetar pentru anul 2006 si a masurilor necesare pentru atenuarea dezechilibrelor macroeconomice. Potrivit unui comunicat al misiunii Fondului care a purtat negocieri cu autoritatile romane in ultimele doua saptamini, actualul cadru de masuri economice prezinta riscul ca Romania sa se integreze in Uniunea Europeana cu o competitivitate redusa si dezechilibre macroeconomice in crestere.

Cota unica nu este agreata de FMI

Expertii FMI sustin ca introducerea cotei unice de impozitare, care a creat un minus de venituri de 1,5% din PIB la bugetul de stat - circa un miliard de euro - nu a fost compensata decit prin masuri care au provocat nesiguranta in mediul de afaceri. Institutia internationala "recunoaste ca autoritatile romane au sarcina dificila de a alcatui un buget cumpatat ", dar - sustine comunicatul FMI - "proiectul de buget pentru anul 2006 este nerealist ceea ce face probabil ca deficitul bugetar sa fie cu mult mai mare decit maxima acceptata de FMI, respectiv 0,5% din PIB. Emmanuel van der Mensbrugghe a declarat la Bucuresti ca se asteapta ca deficitul bugetar al Romaniei sa fie de 1% in 2006.
Decizia de a rupe intelegerea cu Romania a fost determinata si de faptul ca nu s-a reusit incheierea unei analize trimestriale a stadiului economiei romanesti de la momentul semnarii Acordului si pina in prezent. Astfel, din septembrie 2004 si pina in prezent, nu a fost facuta nici o analiza, in timp ce prevederile Acorului se refera la analize trimestriale. "Din pacate, dupa prima analiza a acordului, realizata in septembrie 2004, politicile economice s-au relaxat. in pofida unor indelungate negocieri in cadrul celor de-a doua si a treia analize, nu s-a ajuns la nici un acord, iar acordul se considera deraiat in acest moment. Misiunea FMI impartaseste parerea Comisiei Europene conform careia este urgenta nevoie de un punct focal clar pe termen mediu pentru a pune de acord politicile publice cu cerintele unei economii europene moderne, cu o inflatie redusa”, sustin reprezentantii FMI.
Reprezentantii delegatiei FMI in Romania au aratat, referitor la situatia economiei romanesti, ca este de notat necesitatea unei reorientari a politicilor fiscale si monetare, este necesara o descrestere a inflatiei, o redirectionare a cheltuielilor catre economia care furnizeaza bunuri si servicii, o restringere a pasului mare de crestere a deficitului de cont curent. Reprezentantii delegatiei FMI au analizat concret balanta de plati, inflatia, cresterea economica cit si politicile fiscale si sustin ca dezechilibrele macroeconomice au continuat sa se mareasca in 2005. “Cresterea economica si a productivitatii au inceput sa se incetineasca, in pofida rapidei expansiuni a cererii interne, impulsionata de consum. Ritmul de crestere a importurilor, care l-a depasit pe cel al exporturilor, a inrautatit pozitia contului curent; datoria externa a crescut; si, in pofida unei aprecieri considerabile a monedei interne, inflatia a ramas ridicata, ducind la o accentuata scadere de competitivitate. in opinia misiunii FMI, politica fiscala trebuie urgent pusa pe o baza durabila pe termen mediu”, se mai arata in comunicatul reprezentantilor Fondului la Bucuresti.

Banca Nationala, trasa de urechi

FMI atrage atentia si asupra performantelor modeste pe care Banca Nationala le-a inregistrat in ultima perioada. Misiunea FMI de la Bucuresti este de parere ca BNR trebuie sa isi consolideze rapid credibilitatea vizavi de angajamentul sau de tintire a inflatiei. “Recenta relaxare a pozitiei monetare, cu rate ale dobinzii real negative, a contribuit la cresterea rapida a creditelor in lei. Fara o schimbare de politica si sprijin puternic prin politica fiscala si salariala, este greu de vazut cum se va putea reduce inflatia. O astfel de combinatie de politici va contribui si la scaderea presiunii datorata folosirii in mare masura a aprecierii monedei interne ca principal instrument de combatere a inflatiei si va impiedica o pierdere accentuata de competitivitate in continuare”, cred analistii Fondului Monetar.
Alte aspecte subliniate de reprezentantii FMI se refera la cresterea nejustificata a salariilor din sectorul public. “Politicile salariale vor trebui recalibrate in functie de nevoile unei economii europene cu inflatie redusa. Cu o inflatie de ordinul unei singure cifre, frecventele cresteri de salarii in sectorul public (nu mai putin de patru in ultimele 12 luni), care au ridicat salariile cu pina la 50% fata de sfirsitul lui 2004, nu mai sint corespunzatoare. Desi salariile in sectorul public sint scazute, ritmul rapid al cresterilor salariale a contribuit, impreuna cu reducerea impozitului pe venit, la presiunile inflationiste. Recomandam ca pe viitor cresterile salariale in sectorul public sa reflecte mai bine cunostintele si calificarea personalului. in caz contrar, cheltuielile salariale vor creste, subminind obiectivul crearii unui serviciu eficient si modern al functiei publice si capacitatea de a absorbi fondurile europene”, se mai arata in documentul FMI.

Ritmul privatizarilor, singurul puct pozitiv

Fondul Monetar considera totusi ca privatizarile BCR si CEC, precum si progresele in privatizarea sectorului energetic si restructurarea sectorului minier, sint singurele puncte luminoase din timpul actualei guvernari. “insa reabilitarea sectorului de incalzire centralizata continua sa intirzie. Preturile la gaze au ramas si mai mult in urma angajamentelor luate fata de Comisia Europeana de aducere a tarifelor la nivelurile internationale”, se mai arata in comunicatul de presa al FMI. Acestia mai critica si amendamentele aduse Codului Muncii, care nu sint pe masura obiectivului de creare a unei piete a muncii flexibile si competitive. intirzierea reformei nu va duce decit la ajustari mai accentuate ulterior, ceea ce va face ca intreprinderile romanesti sa fie si mai putin pregatite sa faca fata concurentei aspre de pe piata UE.
Misiunea va reveni in Romania in ianuarie 2006 pentru consultarile anuale pe marginea Articolului IV, care sint acum in intirziere.

Ionut Popescu: “Ruperea acordului cu FMI nu trebuie sa fie o bucurie”

Senatorul liberal Ionut Popescu, fost ministru al Finantelor, a afirmat ieri ca, desi ruperea acordului cu Fondul Monetar International (FMI) era previzibila, acest fapt nu trebuie sa reprezinte un motiv de fericire pentru Romania. "Ar fi o greseala sa credem ca odata cu ruperea acordului am gasit cheia de la magazia de dulciuri si ne vom putea infrupta fara sa ne mai pese de nimic ", a spus Ionut Popescu. Fostul ministru al Finantelor a subliniat ca Romania are nevoie de pastrarea echilibrelor macroeconomice, pentru ca, indiferent de existenta sau nu a unui acord cu FMI, economia reactioneaza la fel. Ionut Popescu a explicat ca deficitul bugetar trebuie mentinut scazut si ca tinta de inflatie a fiecarui an trebuie indeplinita intrucit "moneda in care platim, pina la urma, o reprezinta timpul ". Senatorul liberal a afirmat ca, in 2004, Romania nu a reusit sa intre in Uniunea Europeana tot din cauza unor politici extrem de relaxate.
"La fel s-ar putea intimpla si acum daca Romania nu va reusi sa atinga acele criterii pentru intrarea in zona euro. Exista posibilitatea sa nu intram in acelasi timp cu celelalte tari in zona euro, poate doi-trei ani dupa acee ", a mai spus Ionut Popescu.