Ministerul Finantelor Publice (MFP) a dat publicitatii recent proiectul de hotarare de guvern pentru aprobarea normelor metodologice prin care Fiscul poate verifica situatia fiscala a romanilor. Executivul a decis anul trecut ca persoanele fizice ale caror venituri depasesc cu cel putin 50.000 de lei sumele declarate vor plati impozit de 16% aplicat la diferenta dintre cele doua valori. Pentru determinarea acestor sume, Fiscul poate apela la o serie intreaga de strategii. Oamenii legii pot solicita informatii si documente atat de la persoana verificata, cat si de la persoane cu care a avut sau are raporturi economice sau juridice, dar si de la autoritati si institutii publice. In prima etapa, Fiscul efectueaza o analiza pentru a stabili riscul probabil pentru un grup de persoane fizice sau pentru cazuri punctuale, la solicitarea unor institutii sau autoritati publice.
Procedura prin care se face analiza de risc se stabileste prin ordin al presedintelui ANAF. Analiza de risc reprezinta activitatea prin care Fiscul evalueaza riscurile de nedeclarare a veniturilor impozabile.
Ulterior, se trece la verificarea fiscala prealabila, care se face fara notificare, iar persoana in cauza nu se poate opune. Abia dupa ce se constata "o diferenta semnificativa" intre veniturile realizate si veniturile declarate, avizul de verificare fiscala este comunicat persoanei in cauza. Acesteia i se aduc la cunostinta data de incepere a verificarii fiscale, perioada supusa verificarii, precum si documentele prin care se poate justifica. Termenul de prezentare a dovezilor este de 60 de zile de la comunicarea avizului, sub sanctiunea decaderii, iar constatarile se consemneaza intr-un raport scris.

Care sunt clientii Fiscului

Foarte important este ca "ori de cate ori organele fiscale, in cadrul constatarilor efectuate cu ocazia verificarilor fiscale, au indicii care ar putea intruni elementele constitutive ale unei infractiuni sesizeaza organele de urmarire penala". In repetate randuri, reprezentantii Fiscului au spus ca personajele din Top 300 Capital vor fi unele dintre primele tinte ale acestor verificari.
Pe plan local, oamenii cu notorietate ar putea deveni clienti ai Fiscului. Spre exemplu, oamenii legii ar putea sa verifice din ce surse cumpara drepturi succesorale imobiliare mai multe grupuri din Craiova. Cel mai bogat doljean este considerat Dinel Staicu, fostul presedinte al SIF Oltenia. Fiscul ar putea compara veniturile si achizitiile omului de afaceri, prin "metoda sursei si cheltuirii fondului", sau fluxurile de bani, prin "metoda fluxurilor de trezorerie". "Metoda patrimoniului" consta in compararea valorii patrimoniului de la inceputul perioadei verificate cu cea de la sfarsitul acestei perioade. Cu 16% ar putea fi impozitate si alte bunuri. Spre exemplu, aporturile la capitalul social al unor firme. Fiscul s-ar putea intreba de unde a varsat Mititelu Gigi Adrian (13 ani) 3.000.000 de lei (700.000 de euro), iar Mititelu Liana Gabriela (20 de ani) aproximativ 1,5 milioane de lei (360.000 de euro) la capitalul social al Fotbal Club U Craiova SA. Traficantii de tigari sau cazurile mai noi de pe piata cerealelor sau de legume-fructe ar putea fi alte tinte. Pana la sfarsitul acestei luni, departamentele care vor analiza persoanele cu venituri mari trebuie sa fie functionale.