Pentru ca nu au alte surse de venit, fermierii cheltuiesc subventiile primite tot cu pamantul si animalele.

Sa te trezesti dis-de-dimineata, sa dai de mancare la animale, sa pleci la camp, unde sa muncesti o zi intreaga, si sa te intorci acasa sa faci curat la animale, in casa si curte este un program care pentru multe persoane pare o povara. Din obisnuinta sau de nevoie, pentru multe persoane din mediul rural si din oras nimic nu pare prea greu. Dimpotriva, reprezinta una dintre multele zile din lunile de primavara, vara si toamna.
"La noi nu exista nici un punct de lucru. Este doar un italian care mai face angajari si vreo doua magazine. Cine sa se angajeze mai intai? Esti obligat sa faci agricultura sau sa cresti animale. Si, la varsta mea, unde sa ma angajez?", intreba, mai mult retoric, bailesteanul Claudiu Cojocaru, un fermier intre doua varste, venit la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) Dolj, pentru a depune dosarul pentru subventia in zootehnie. Si cum intrebarea nu prea isi gaseste raspuns, iar cei doi copii ai sai trebuie tinuti la scoala, omul munceste pamantul si are 100 de animale (50 de oi si 50 de capre), incercand din rasputeri sa urmeze noile reguli sanitar-veterinare. "Eu am doi copii la scoala. E foarte greu. Nu ne sprijina nimeni. Mieii s-au dat cu 6 lei/kg in viu, in conditiile in care la Craiova s-au dat cu 12 lei/kg in viu. N-am scos nici hrana pe care le-am dat-o. Si branza o vindem cu cinci lei angrosistilor, care o dau la Craiova cu 10 lei/kg. Am cheltuit 4.000 de lei cu camera speciala pentru producerea laptelui. Un cioban nu castiga mai mult de 500 de lei pe luna. Cand scot eu banii astia?", a adaugat Claudiu Cojocaru. Acesta a explicat ca, desi se confrunta cu o serie de greutati, sprijinul financiar primit este cheltuit tot cu pamantul si animalele.
"Banii primiti ne ajung, nu 100%, dar 80% acopera cheltuielile. Banii primiti tot pentru pamant si animale ii dau pe hrana animalelor sau platim oamenii care ne ajuta la camp (nu avem tractoarele noastre)", a adaugat Cojocaru. Afirmatia e confirmata si de alti agricultori.
"E greu sa stai in usa si sa mulgi atatea oi. Eu am 160 de oi si capre. Unde sa ne mai ducem la varsta asta? Banii primiti tot pentru animale i-am cheltuit. Am facut camera pentru branza, ca asa de unde luam 4.000 de lei", a spus Mariana Gubauceanu, alt fermier din Bailesti.

50 de lei pentru inscrierea in asociatia de profil

Pana saptamana aceasta, la APIA Dolj au fost depuse 39 de cereri pentru subventia in zootehnie. "Pe zi ce trece numarul celor care depun solicitari este tot mai mare. Pana pe 4 mai, doljenii au solicitat sprijin pentru 188 de bovine si 283 de ovine", a declarat Cocosila Veronica, sefa Serviciului Ajutoare de Stat si Masuri de Piata din cadrul APIA Dolj.
Noutatea este aceea ca pentru 2009 cererile pentru prima pe cap de animal trebuie sa fie vizate de asociatiile crescatorilor de ovine/caprine constituite la nivel local, afiliate la federatiile nationale de profil. In Dolj, exista una singura, infiintata recent (abia de o saptamana a primit acreditarea).
"Pentru a veni in sprijinul fermierilor, am contactat Asociatia si am cazut de comun acord ca un reprezentant al lor sa fie la sediul APIA zilnic, intre orele 10.00 - 15.00, astfel incat fermierii sa se poata inscrie", a precizat Cocosila Veronica.
In acest sens, fermierii trebuie sa aiba la ei cateva zeci de lei. "Taxa de inscriere este de 50 de lei, la care se adauga o cotizatie de un leu/cap de animal/an", a declarat Stefan Padeanu, presedintele Asociatiei Crescatorilor de Ovine si Caprine (din Segarcea), recunoscuta de Federatia Crescatorilor de Ovine si Caprine din Romania. Acesta a explicat ca motivul constituirii asociatiei a fost acela ca fiul sau a trebuit sa intocmeasca dosarul pentru a accesa fonduri structurale si trebuia sa fie inscris intr-o astfel de asociatie. Si cum nu exista nici una in judet a infiintat-o el.