Patronii gasesc portite sa fenteze statul. Criza financiara si introducerea impozitului forfetar i-ar putea tenta pe detinatorii de firme sa eludeze legea in fel si chip. În timp ce unii nu-si vor inregistra toate veniturile, pentru a nu achita impozitul minim, altii vor plati angajatii la negru, din cauza contributiilor mari.

Economia subterana din Romania se va situa la peste 36% din Produsul Intern Brut (PIB) in 2009, estima recent EUobserver, citat de NewsIn. Adica peste 36% din tot ceea ce produce Romania va merge in economia subterana - bani negri, fara taxe si impozite, fara sa iasa la lumina. Studiul EUobserver cuprindea si alte state din Europa de Est, unde economia subterana s-ar situa intre 36-39% din PIB si ar proveni in mare masura din "neplata de taxe in comertul cu bunuri si servicii". Majoritatea companiilor din domeniul privat cauta posibilitati sa nu plateasca la stat impozite si contributii foarte mari. Cocosate de atatea impozite si taxe, companiile care lucreaza fara sa se abata de la lege in nici un fel se numara pe degete. Acum, pe perioada crizei, cand activitatea economica se comprima, tendinta de a nu plati darile la stat este si mai mare.

Ascunderea impozitelor

Noul impozit forfetar este o tentatie de a face smecherii pe firma, pentru a evita plata unei sume mai mari catre stat. Organele administratiei confirma faptul ca mediul de afaceri va fi tentat sa eludeze legea. Conform OUG nr. 34/2009, care cuprinde si unele masuri fiscale, si noile grile de impozitare (impozitul forfetar sau impozitul minim), daca impozitul pe profit (16%) este mai mic decat cel minim pe cifra de afaceri, atunci agentul economic este obligat sa-l plateasca pe cel mai mare. În analogie, daca impozitul pe profit este mai mare decat cel minim impus prin grila forfetara, atunci firma va achita 16% din profit, deci tot pe cel mai mare. "Societatile vor fi tentate fie sa-si incarce cheltuielile, fie sa-si diminueze veniturile pentru a evita plata impozitului mai mare. Înseamna evaziune fiscala si, mai devreme sau mai tarziu, tot va fi descoperita", a spus directorul executiv adjunct al Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Dolj, Alexandru Barcan.
El a explicat ca firmele nu-si inregistreaza facturile emise (pentru a-si diminua veniturile), dar cel mai adesea isi umfla exagerat cheltuielile cu diverse facturi de prestari servicii si inregistrarea unor consumuri exagerate de obiecte de inventar si materiale. De exemplu, o firma si-a reparat un perete al cladirii in care isi are sediul si a folosit 150 de saci de ciment. Bate la ochi de la o posta ca acolo s-a intamplat o ilegalitate. "Sfatul nostru este sa nu se incurce, pentru ca pot fi depistati oricand si aceasta este evaziune fiscala, care reprezinta infractiune", a adaugat reprezentantul DGFP Dolj.
Analistul economic Dragos Cabat, presedintele Camerei Analistilor Financiari (CFA) din Romania, a declarat, pentru GdS, ca "impozitul forfetar, pe langa faptul ca va omori firme, va crea si portite pentru cresterea economiei subterane. 36% din PIB este foarte mult". El a precizat ca, datorita introducerii cotei unice de 16%, s-a scos la iveala din economia subterana 6-7%, iar aceasta economie neagra se stabilizase la un nivel oarecum acceptabil, de 25% din PIB. "În anii '90, economia subterana era aproape 100% din PIB, in '98-'99 scazuse la 50%, iar acum se stabilizase la 25-26%. În toate tarile dezvoltate ale lumii exista economie subterana de 15-20% din PIB, dar aceasta nu inseamna numai impozite neplatite, neevidentiate, ci si droguri, prostitutie si altele", a spus analistul Dragos Cabat.

Economia subterana a... salariilor

Vicepresedintele Consiliului National al Întreprinzatorilor Particulari Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Valentin Cristea, sustine ca nu neaparat impozitul forfetar va fi generatorul cresterii economiei subterane, pentru ca "firmele trebuie sa plateasca, fie ca au sau nu profit". "Economia subterana va creste pe latura salariilor, in sensul ca tot mai multi angajatori isi vor plati angajatii la negru, pentru ca nu mai au bani sa le achite la stat toate contributiile. Asa ca le pun pe cartea de munca minimul pe economie, iar diferenta o platesc la negru. Asa ceva exista si pana acum, dar va fi si mai intensa plata la negru a angajatilor pentru ca pe un patron il costa 54% din salariul unui angajat numai darile catre stat", a precizat Cristea.
Solutii pentru "albirea" banilor negri
Analistul Dragos Cabat este de parere ca numai o stabilitate fiscala pe termen lung poate diminua economia subterana. La noi, Codul Fiscal a fost modificat de 30 de ori in ultimii cinci ani. "Sistemul fiscal trebuie sa fie constant. Ridicarea la suprafata a economiei subterane se poate face doar prin masuri de incurajare a economiei si prin stabilitate fiscala", a concluzionat Cabat.