Prognozele publicate zilele trecute de Comisia Nationala de Prognoza arata ca, in 2009, PIB-ul din regiunea Sud-Vest va scadea cu 4,1% fata de anul precedent, iar in 2010 se va comprima cu 0,1% fata de anul acesta. Abia din 2011 cifrele sunt pe plus. Oltenia sta bine la diferenta intre exporturi si importuri, la constructii si la cresterile salariale.

Ne asteapta vremuri grele, daca ne luam dupa prognoza "de primavara" publicata recent de Comisia Nationala de Prognoza (CNP). Aceasta a stabilit care este proiectia principalilor indicatori economico-sociali pe ansamblul economiei si pe regiuni de dezvoltare. Produsul Intern Brut (PIB) pe total economie va scadea anul acesta cu 4% fata de 2008. Daca, pe ansamblu, economia tarii isi va reveni in 2010, cand PIB ar creste cu 0,1% fata de 2009, potrivit prognozelor CNP, economia Olteniei se va comprima si anul viitor. Pe 2009, PIB-ul in sud-vestul tarii va scadea cu 4,1% fata de 2008, iar in 2010, cu 0,1% fata de anul acesta. PIB-ul Olteniei isi revine (adica intra "pe plus" in raport cu anul anterior) abia din 2011, cand este estimata o crestere de 2,5% fata de anul precedent. Pe 2009, toate regiunile geografice au scaderi ale PIB, care oscileaza in jurul procentului de -4% fata de anul precedent. Doar PIB-urile din Oltenia si Muntenia sunt prognozate a fi negative in 2010. Restul regiunilor geografice incep sa isi revina de la anul, fiind prezentate in estimarile CNP in crestere fata de anul acesta. Industria oltenilor scade cel mai mult pana la finalul anului, iar valoarea adaugata bruta va fi redusa cu 9% fata de 2008, sub media scaderii pe tara, care este de 10%. Din pacate, scaderea industriei este prognozata si pe anul viitor, cu 3% mai putin fata de anul acesta. Agricultura scade in 2009 cu 2,5% in Oltenia, dar incepe sa-si revina de la anul, cand este prognozata o crestere de 0,9% fata de anul in curs. Vestea buna vine pentru sectorul constructiilor din regiunea de sud-vest a tarii. Pe ansamblu, ea creste cu 2,5%, iar la anul, constructiile iau avans de 3,3%. In schimb, scad serviciile anul acesta (-2%) si isi revin usor la anul (+0,8%).

Oltenii exporta mai mult decat importa

Daca economia pe ansamblu va inregistra un deficit de 13,6 miliarde de euro, pentru ca importurile sunt mai mari decat exporturile, in sud-vestul tarii lucrurile stau altfel. Exporturile firmelor din Oltenia vor fi mai mari decat importurile cu 900 de milioane de euro, iar in 2010 este prognozata o astfel de crestere cu 975 de milioane de euro. La capitolul "populatie ocupata civila la sfarsitul anului", in Oltenia este prognozata o scadere cu 27.000 de persoane anul acesta fata de 2008, ajungand la un total de 849.000. In 2010, numarul persoanelor civile ocupate va creste nesemnificativ cu 1.000 pe toate cele cinci judete ale regiunii.

Salariile cresc, somajul urca

Chiar daca PIB-ul Olteniei se reduce semnificativ, urmand trendul altor regiuni, salariile vor creste si anul acesta, si in 2010. Castigul salarial mediu net este estimat ca va ajunge in sud-vestul tarii, de la 1.176 de lei anul trecut, la 1.326 de lei in 2009. Comisia Nationala de Prognoza anticipeaza ca aceasta va fi cea mai mare crestere salariala pe tara, dintre toate regiunile geografice Oltenia avansand cu 12,7% la capitolul cresteri salariale. Pentru comparatie, Bucurestiul va avea o crestere la acest indicator de 5,5%, zona de nord-est - 5,1%, zona de vest, considerata cea mai bogata a tarii, figureaza in prognoze cu o crestere de 4,2%, iar restul regiunilor oscileaza in jurul a 4%. Ascensiunea castigurilor salariale nu se opreste nici anul viitor, cand este prognozata o crestere a castigului salarial mediu net, in Oltenia, de la 1.326 de lei, la 1.373 de lei. In acelasi timp, numarul somerilor inregistrati la sfarsitul anului ar putea fi mai mic decat anul trecut. Totusi, rata somajului in regiune este prognozata sa creasca la 8,2%, fata de 7% anul trecut.
Scade PIB-ul pe locuitor

Valoarea Produsului Intern Brut exprimat in preturi curente creste pe fiecare judet al Olteniei, dar scade valoarea pe fiecare locuitor. De exemplu, Doljul ar putea avea anul acesta un PIB de 14,1 miliarde de lei (cel mai mare dintre judetele Olteniei), in crestere fata de anul trecut, cand era de 13,3 miliarde de lei. Pe 2010, Doljul ar putea avea un PIB si mai mare: de 15 miliarde de lei. Gorjul va avea in 2009 un PIB de 8,8 miliarde de lei (8,5 miliarde de lei in 2008), in Mehedinti PIB-ul va fi de 4,6 miliarde de lei (4,58 miliarde de lei in 2008), in Olt ar putea ajunge la 7,1 miliarde de lei (6,7 miliarde de lei in 2008), iar in Valcea va creste la 9,4 miliarde de lei (de la 8,8 miliarde de lei in 2008). Cu toate acestea, PIB-ul pe locuitor exprimat in moneda europeana este estimat sa scada vertiginos anul acesta. Intr-un judet mare precum Doljul, chiar daca are un PIB destul de ridicat pe ansamblu, media pe locuitor nu este stralucita. Daca PIB-ul pe locuitor era de 5.111 euro in 2008, anul acesta va scadea la 4.704 euro. In Gorj, produsul intern a fost anul trecut de 6.105 euro pe locuitor, dar va scadea la 5.490 de euro de persoana. Totusi, este cel mai mare inregistrat pe regiune. Judetul Mehedinti are PIB-ul pe locuitor destul de modest: 3.728 de euro in 2009, in scadere serioasa fata de anul trecut, cand a fost de 4.217 euro de persoana, potrivit datelor publicate de CNP. In Olt se va inregistra cel mai scazut PIB pe locuitor din regiune (3.547 de euro), fata de anul trecut, cand era de 3.883 de euro. Judetul Valcea va avea 5.449 de euro pe locuitor drept Produs Intern Brut, in scadere fata de anul trecut, cand era 5.907 euro. Pe 2010, desi PIB-ul pe regiune este tot negativ, exprimat pe fiecare locuitor, sunt asteptate cresteri la fiecare judet dintre cele cinci.
Prognozele, utile economiei
Estimarile CNP privind evolutia economiei sunt utilizate atat de companiile private care isi stabilesc planuri de afaceri in functie de prognozele oficiale, cat si de institutii abilitate ale statului care utilizeaza proiectiile indicatorilor economici in diverse activitati si actiuni publice. De exemplu, atunci cand CNP prognozeaza cursul valutar pe anul viitor, bugetul de stat se construieste tinand cont de aceste cifre. Anul trecut, CNP a esuat la acest capitol, stabilind un curs leu/euro de 3,6 lei pentru un euro, dar la final de an moneda europeana ajunsese deja la 4,3 euro, astfel ca structura bugetului de stat a trebuit modificata pe ultima suta de metri.