Cererea de credite de la companii este in crestere, iar pe retail clientii s-au adaptat la criza, spune Dominic Bruynseels, seful BCR, cea mai mare banca locala.
Anul acesta BCR tinteste sa isi majoreze creditele acordate cu pana la 10%, cresterea fiind sustinuta de cererea mai mare de finantari a companiilor de stat si de proiectele de infrastructura ale autoritatilor publice. In partea de retail, sperantele vin tot dinspre programul guvernamental "Prima casa", in timp ce increderea consumatorilor este subminata in continuare de perspectivele sumbre privind somajul.
In 2009, portofoliul de credite al BCR a scazut cu aproape 2%, in euro, pana la 10,9 miliarde de euro
Exprimat in lei, soldul a crescut cu 7%, insa statistica a fost influentata si de cresterea cursului de schimb. Chiar si asa, BCR si-a majorat cota de piata pe creditare cu jumatate de punct, pana la 22%, la sfarsitul anului trecut, in conditiile in care la nivelul sistemului creditul privat s-a contractat. Bancherii au invocat mereu lipsa de cerere de credite din partea clientilor, in timp ce managerii de companii au criticat frecvent nivelul prea ridicat al dobanzilor. "Pe zona de corporate se mentine problema cererii de finantari, dar nu din cauza lipsei de incredere a antreprenorilor, ci din lipsa comenzilor. Productia industriala a inceput deja sa creasca, sunt semne pozitive, dar nu vom reveni la nivelurile de dinaintea crizei. Multe companii au facut insa investitii in aceasta perioada, iar cand piata isi va reveni, vor fi mai eficiente", a spus ieri Bruynseels la o intalnire cu jurnalistii pentru discutarea rezultatelor grupului pe anul trecut. El se afla la conducerea BCR din vara anului 2008. Venit cu mandatul de a creiona o noua strategie de dezvoltare pentru BCR, el a fost nevoit pana acum sa se concentreze mai degraba pe administrarea afacerilor bancii in criza economica.

Sperante pentru a doua parte a anului 2010

Majoritatea bancilor au anuntat pentru anul acesta planuri de crestere pe creditare, insa putini jucatori au indraznit sa spere la majorari de doua cifre. Inceputul de an a fost de altfel destul de slab pentru afaceri, iar cei mai multi manageri, dar si bancheri, isi pun sperantele in a doua jumatate a anului pentru o revenire mai consistenta.
Pe partea de corporate BCR continua sa isi majoreze portofoliul de credite, care a urcat si anul trecut cu 15%.
"Pe corporate (situatia clientilor, n. red.) depinde mult de segmentul de piata. Constructiile si real estate-ul au fost lovite din plin de criza, dar chiar si aici gasesti companii puternice. Intrebarea intr-o recesiune este cat de bun este managementul si ce decizii a luat in criza."
Bruynseels spune ca pe segmentul de retail, unde portofoliul scazuse cu aproape 7%, in lei, anul trecut, vanzarile si-au revenit si ajung acum sa acopere pe deplin rambursarile facute de clienti. "E clar ca cei care s-au imprumutat sunt acum in conditii mai bune, s-au adaptat in criza. Cei care economisesc cauta in continuare castiguri ridicate, iar multi s-au orientat la sfarsitul anului trecut spre fondurile de investitii, odata cu scaderea dobanzilor la depozitele clasice."
Desi considera ca nivelul creditelor neperformante va continua sa creasca pana spre sfarsitul anului, seful BCR crede ca evolutia nu mai este ingrijoratoare.
"Singura problema este la firmele mici si mijlocii (IMM - n. red.), care raman sub presiune." Ponderea creditelor neperformante pe acest segment a urcat la 15%, multe firme fiind afectate tocmai de perpetuarea problemelor cu rambursarea TVA de catre stat.
Cheltuielile mari cu provizioanele au redus profitul grupului BCR pana la 205 mil. euro anul trecut, la mai putin de jumatate fata de 2008.

Profitul vazut in globul de cristal

Cand isi va reveni profitul? "Nu mi-am adus globul de cristal", a replicat Bruynseels, indicand totusi ca recuperarea nu se va produce mai devreme de 2011-2012.
BCR si-a creat o subsidiara specializata pentru restructurarea si urmarirea creditelor cu probleme, in conditiile in care preturile platite de companiile independente de recuperare au scazut foarte mult, spune Dominic Bruynseels.
"Pretul la care putem vinde (creditele neperformante, n. red.) a scazut foarte mult, pentru ca oferta din partea bancilor a crescut. Este mai bine sa facem recuperarea pe cont propriu", spune Dominic Bruynseels, CEO al BCR. Cel mai mare credit individual ajuns in neperformanta la nivelul bancii este de circa 30 mil. euro.
Potrivit informatiilor din piata, BCR a infiintat inca din vara trecuta o subsidiara specializata - Suport Colect - catre care a transferat mai ales creditele neperformante care aveau in spate garantii imobiliare.
Pretul platit de companiile independente de recuperare a creantelor a scazut in prezent la 5%-8% din valoarea contabila a creditului ramas de recuperat, fata de 25%-30% inainte de debutul crizei financiare.
Oficialii BCR nu au precizat volumul exact al creditelor incluse in programele de restructurare sau recuperare si nici distributia intre retail si corporate, insa au indicat ca este vorba de cateva mii de cazuri, raportat la un portofoliu de aproape un milion de credite.
In alta ordine de idei, Bruynseels spune ca promovarea proiectului legii privind falimentul personal in cazul clientilor individuali, in formatul actual, va crea un context periculos, pentru ca va disparea conceptul ca sumele imprumutate trebuie rambursate integral. "Nu vom vedea neaparat o scumpire a imprumuturilor. Dar vom fi mult mai atenti cui vom da credit. Pentru un client pe care il cunoastem, care are un bun istoric de plata, nu vor fi probleme. Dar vom fi mult mai precauti cu clientii noi." Seful BCR subliniaza ca in definitiv clientul este cel care trebuie sa aiba grija sa nu se indatoreze mai mult decat poate suporta.
Bruynseels considera ca o apreciere a leului peste nivelurile actuale nu ar putea sa ajute semnificativ clientii cu credite in valuta, insa ar putea sa omoare afacerile exportatorilor.

"Aprecierea a mers destul de departe."

In ciuda ingustarii diferentialului de pret intre creditele in lei si cele in euro, Bruynseels apreciaza ca leul este o alternativa mai buna doar pentru creditele pe termen scurt, in timp ce la imprumuturile pe termen lung euro ramane de baza. "Euro este deja parte din mecanismele economiei si nu cred ca ar trebui sa schimbam aceasta orientare."