Dintre cele 320 de cladiri din tara, unele dintre ele declarate monumente istorice, care ar putea pica la primul cutremur de anvergura, pentru doar 84 s-au “gasit“ fonduri pentru reabilitare.
Peste 203 milioane de dolari, din care 46 de milioane sunt alocate de la buget, iar restul sunt imprumutate de la Banca Mondiala, vor fi cheltuite pentru reabilitarea unei parti din cladirile cu risc seismic ridicat si pentru reducerea riscurilor provocate de alte calamitati naturale. Suma destinata imobilelor este in jur de 11 milioane de dolari, iar pentru indiguiri si imbunatatirea situatiei barajelor se vor aloca aproape 101 milioane de dolari.
Pentru reducerea riscului de accidente miniere in bazinul Tisei se vor aloca, din total, peste 14 milioane de dolari. Potrivit secretarului de stat in Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT), Ileana Tureanu, este vorba despre un proiect de diminuare a riscurilor in cazul producerii calamitatilor naturale si pregatirea pentru situatii de urgenta.
Pe langa consolidarea unor cladiri de importanta nationala, vor mai fi facute investitii si pentru reducerea riscului la inundatii si alunecari de teren pentru care se vor aloca 101 milioane de dolari.
De altfel, una dintre cladirile aflate in pericol este chiar sediul MTCT, celebrul Palat CFR, al carui proiect de reabilitare ar dura in jur de un an.
Prima cladire care va intra in programul de consolidare este Spitalul de Urgenta “Prof.dr. Dimitrie Gerota“ al Ministerului de Interne, dar pe lista de asteptare, doar in Capitala, mai sunt alte 28 de cladiri care au intrat in proiectul cu BM.

Peste 1.000 de case ar fi grav afectate la un cutremur

Specialistii spun ca peste 1.000 de cladiri rezidentiale vor suferi deteriorari iremediabile la un potential cutremur. Astfel, numai in Capitala sunt peste 200 de cladiri care ne pot cadea in cap la urmatorul cutremur, dintre care 110 sunt incadrate in clasa I de risc seismic. Din pacate, lucrarile de reabilitare pentru cladirile de locuit sunt mai putin importante decat cele pentru monumentele istorice. In plus, proprietarii imobilelor au obligatia sa-si reabiliteze singuri imobilele in care locuiesc. Iar cine nu-si permite sa suporte cheltuielile are o singura solutie: sa-si vanda proprietatea si sa se mute undeva...
Recent, presedintele unei companii care construieste cartiere reziden tiale spunea ca aproape 41% din casele populatiei sunt construite din paianta si chirpici, cu grad crescut de risc in cazul unui cutremur, iar peste 1,8 milioane de familii isi duc existenta in locuinte care au durata de viata depasita.
Durata medie de viata a fondului rezidential, constituit din peste 7,8 milioane de imobile ce adapostesc peste 8,1 milioane de locuinte, este de doar 23 de ani. Aceasta arata cat de prost si cat de ieftin se construieste in Romania“, explica presedintele companiei de constructii la vremea aceea.

Calamitatile naturale ne “costa“150 de milioane de dolari pe an

Romania este vulnerabila la tot felul de calamitati naturale fie ca este vorba de cutremure, de inundatii ori de alunecari de teren. De altfel, Bucurestiul este capitala europeana cea mai expusa si unul dintre primele 10 orase din lume cele mai vulnerabile la cutremur. Iar 20% din teritoriul national prezinta conditii favorizante producerii alunecarilor de teren. Pierderile medii anuale produse cumulativ de toate calamitatile naturale se ridica la aproape 150 de milioane de dolari.

Viata a 12.000 de familii este pusa in pericol

Totodata, constructorii acuza modul deplorabil in care arata orasele cu zone largi de tip ghetou si ca majoritatea comunelor arata ca in secolul al XIX-lea. Ultima renovare partiala a blocurilor s-a efectuat acum 24 de ani, iar a caselor acum 18 ani. Acestia sunt de parere ca ar trebui facute reparatii capitale, in conditiile in care peste 12.000 de familii traiesc in 1.300 de blocuri care au depasit durata de viata. Dintre acestea, 1.280 sunt in mediul urban. Reparatii se pot face, dar costurile sunt uriase. Astfel, pentru consolidarea cladirilor cu structura periclitata ar fi nevoie de sume care sa reprezinte cam 7% din PIB in urmatorii 20 de ani.