voxpublica.realitatea.net: REVOLTATOR: Dezvaluirile unui arheolog francez care a lucrat la Rosia Montana (Autor: Mihai Gotiu)

(Continuare)

• Fosta arheolog la Muzeul National de Istorie a Romaniei (MNIR), Dana Mihai a condus firma "Dalem Consulting", creata special de RMGC pentru a coordona sapaturile de salvare. MNIR a incheiat un contract cu "Dalem Consulting" si subcontracte cu alte institutii muzeale sau de cercetare, in vederea sapaturilor de salvare. Sef al santierului arheologic (inclusiv al acelor lucrari de suprafata despre care Beatrice Cauuet afirma ca "au fost incheiate prematur") a fost desemnat... Paul Damian. In prezent, Dana Mihai este director stiintific al Institutului National pentru Patrimoniu - institutie a carei menire este, printre altele, declasarea monumentelor descarcate arheologic.
Conditiile in care se desfasoara activitatea de cercetare arheologica la Rosia Montana sunt calificate de Beatrice Cauuet drept "inacceptabile", ea afirmand ca exista riscul ca o mare parte a sitului sa ramana nestudiat. "Cred ca este, de asemenea, necesar ca liderii altor echipe sa refuze conditiile de lucru si de cercetare inacceptabile. Sunt total de acord cu tine ca cercetarile arheologice de la Rosia Montana sunt facute sub presiunea RMGC si, daca nu suntem atenti, va ramane o parte a sitului nestudiata. Dar finantatorul intregului program este RMGC si acesta este un dat: nu uitati, trebuie sa ne asteptam ca acesta sa nu incurajeze cheltuielile de cercetare pe timp nelimitat. Toate acestea sunt o lupta de putere care trebuie sa fie stabilita cat mai favorabil pentru patrimoniul arheologic".
Referindu-se la proiectul RMGC, arheologul francez spune ca, initial, nu a avut cunostinta despre amploarea lui. "Pentru a reveni la implicarea noastra. Am inceput sa lucrez la Rosia Montana (in 1999 - n.a.) sub amenintarea redeschiderii exploatarii, fara sa se stie insa exact cat de ambitios si costisitor va fi proiectul si chiar fara a sti exact forma si marimea lui. De atunci, lucrurile s-au schimbat in scara. Acum, proiectul miner (despre care echipa noastra nu a fost niciodata precis informata... noi a trebuit sa cautam informatii pe Internet) va aparea in monstruozitatea sa si, de asemenea, cu monstruoasele lui consecinte. Cred ca, dincolo de pierderea patrimoniului istoric si de trauma oamenilor stramutati, cea mai grava problema va fi cu poluarea si desertificarea care va ramane in urma unei asemenea operatiuni vaste pe termen scurt. De aceste probleme Comunitatea Europeana e interesata in primul rand, pentru ca, in curand, Romania va fi parte a Europei si apoi noi, tarile bogate din vest vom plati factura pentru depoluare si desertificare in aceasta regiune. Intrebarea morala care se pune este legitimitatea proiectului in sine. Acesta este prezentat de catre sustinatorii sai ca o oportunitate de dezvoltare pentru regiune. Dar, o extractie intensiva intr-un termen atat de scurt (15 ani), nu este dezvoltare".
• La data redactarii scrisorii Romania nu era inca membra a UE. Intre timp, proiectul depus spre autorizare de RMGC prevede o durata de 20 de ani (incluzand si constructia barajului si a liniei tehnologice de procesare a minereului), ceea ce nu schimba esential problema "durabilitatii"; cu atat mai mult cu cat RMGC nu poate oferi vreo garantie ca exploatarea nu se va incheia mult mai repede.
In continuare, Beatrice Cauuet face referire la presiunile si manevrele pe care Ministerul Culturii le face sub presiunea RMGC asupra arheologilor, precum si la vestigiile care trebuie salvate. "Pana la mesajul dumneavoastra, ne-am tinut deoparte de evenimentele politice din jurul Rosiei Montane. Inclusiv in 2001 si la prima intalnire a ministrului Culturii cu echipa franceza la Rosia Montana, am servit in calitate de garant a Ministerului pentru a contracara RMGC in cererile sale. La acea vreme, ministrul a spus ca asteapta sa cunoasca opinia noastre cu privire la conservarea unui peisaj subteran in situ absolut. De aceea, intr-un mod constructiv si riguros, am convenit ca ramasitele vestigiilor din Masivul Cetate sunt neglijabile in comparatie cu cele din Carnic, Orlea si Tarina. Intra-adevar, aceasta a fost ideea: in cazul in care nu le putem salva pe toate, cel putin sa luptam pentru a le salva pe cele esentiale si cele mai valoroase.
In privinta santierelor (arheologice - n.a.) de suprafata si a zonelor neexcavate, nu am fost informati cu privire la tranzactiile in curs de desfasurare si la modul in care Ministerul manevreaza Comisia Arheologica sub presiunea RMGC. Zvonurile au ajuns la mine pana aici si totul pare sa indice ca munca noastra de cercetare (cea a echipei franceze) a fost discreditata, ca prezenta noastra a fost atacata (traditia romaneasca spune ca patrimoniul trebuie sa ramana o chestiune a romanilor etc.).
Cred ca in acest caz, neincrederea, dar mai ales ignorarea reciproca, au prevalat si ca s-a pierdut mult timp, credibilitatea si puterea comunitatii arheologice. De asemenea, cred ca Ministerul Culturii este intr-o pozitie dificila, sub presiune constanta, probabil, de la Ministerul Industriei si RMGC. Dar Ministerul Culturii trebuie sa-si aminteasca de misiunea lui privind protejarea si sporirea patrimoniului national".
In incheiere, Beatrice Cauuet isi exprima sustinerea pentru Ioan Piso in lupta lui pentru protejarea patrimoniului. "De asemenea, am dorit sa se clarifice faptul ca, desi am un angajament la Programul Alburnus Maior, eu ma consider libera de a vorbi cu privire la viitorul vestigiilor arheologice de la Rosia Montana. Sunt gata de a mentine acest patrimoniu, inclusiv urmele activitatilor miniere de la Rosia Montana, exceptionale in Europa si in intreaga lume. Ca atare, consider ca trebuie sa fie conservate in cea mai mare parte si, evident, in situ".
• Art. 11, alin.1, din Legea Minelor, nr. 85/2003: "Efectuarea de activitati miniere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervatii naturale, precum si instituirea dreptului de servitute pentru activitati miniere pe astfel de terenuri sunt strict interzise". Prin Legea 5/2000 Rosia Montana este declarata monument istoric de valoare nationala exceptionala.
• "Intre doua buldozere vom mai salva cate ceva" - declaratie referitoare la Rosia Montana a lui Mircea Angelescu, consilierul ministrului Culturii, Kelemen Hunor. Este vorba de acelasi Mircea Angelescu dovedit ca plagiator in cazul lucrarii "Standarde si proceduri in arheologie".