Chiar daca se vorbeste prin mass-media de cateva luni bune despre denominarea leului, fiind o certitudine ca tara noastra va trece incepand din vara anului viitor la leul greu, populatia nu este prea lamurita ce inseamna acest lucru. Cert este ca suntem ultima tara din Europa care mai practica acest sistem monetar, care mai pastreaza in mileniul trei bancnote imprimate cu un milion de unitati.

Romania isi asuma riscul demararii rapide a unui astfel de proces economic, chiar daca acesta implica un efort financiar considerabil din partea Bancii Nationale, care va suporta integral costurile denominarii leului, cu toate ca dupa aderarea la UE spera sa-l transforme iar, de data acesta in euro. Peste doua saptamani autoritatile au anuntat ca vor incepe o campanie de informare a populatiei cu privire la denominarea monedei nationale, eveniment preconizat a se infaptui la data de 1 iulie 2005. Aceasta campanie va incerca sa explice romanilor de rand ce se va intampla in viata economica a tarii dupa ce bancnotele vor pierde 4 zerouri din coada. In acest scop, romanii vor fi pregatiti cu privire la aceasta schimbare, deoarece de la 1 martie 2005, adica cu patru luni inaintea inceperii propriu-zise a procesului, toate unitatile comerciale vor fi obligate sa afiseze preturile fiecarui produs in doua variante, pentru ca populatia sa se familiarizeze cu sistemul. Cele doua tipuri de bacnote vor circula in mod paralel pe piata de la mijlocul anului viitor pana la sfarsitul lui 2006, timp in care Banca Nationala a Romaniei va retrage treptat unitatile monetare vechi. Pentru ca romanii sunt extrem de conservatori, cei mai multi nu privesc cu ochi buni aceasta initiativa, deoarece din cauza lipsei de informare, oamenii cred ca aceasta masura le va diminua semnificativ economiile. "Am auzit pe la televizor de denominare, dar nu prea stiu despre ce este vorba. Nu mi se pare o idee buna, noi ne-am obisnuit cu banii nostrii, de ce sa-i schimbe", ne-a declarat Ion Rusu, pensionar. Banca Nationala a anuntat ca unitatea monetara de un leu, echivalentul a 10.000 de lei la momentul actual, va fi emisa sub forma de bacnota si nu sub forma de moneda metalica. De asemenea, Valentin Lazea, economistul sef al BNR, considera ca afisarea in ambele preturi, noi si vechi, este o modalitate eficienta de contracarare a unui eventual puseu inflationist care ar putea aparea prin tendinta comerciantilor de a rotunji preturile in sus. Afisarea dubla a preturilor va dura de la 1 iulie 2005 pana la 30 iunie 2006.

Unii romani nici nu au auzit de denominare

Marimea si modelul acestor bancnote noi nu sunt amanunte care sa fi fost facute publice, insa se crede ca se va pastra varianta plasticata a banilor pentru ca sa nu se deterioreze atat de repede, deoarece Romania are si experienta bacnotelor de hartie, care in cazuri izolate puteau sa faca abia trei cicluri economice fara sa fie grav avariate. Banca Nationala a anuntat de asemenea ca va suporta integral costurile acestei denominari pe care o considera iminamente necesara, si nu vor fi mai mari decat cele generate de actuala emisiune de bancnote. Bancile de pe piata romaneasca sprijina Banca Nationala in aceste demersuri si sustin o preschimbare rapida a monedei nationale, deoarece acest lucru le poate usura considerabil activitatea. In acest fel vor lucra cu sume vizibil mai mici, iar datele vor putea fi mult mai usor de procesat datorita calculelor simplificate. Chiar daca denominarea va avea rezultatul pe care mizeaza Banca Nationala, acesta va fi de scurta durata. Inflationarea ulterioara a masei monetare - prin tiparirea de bancnote si expansiunea creditului - va duce, din nou, la cresterea preturilor si la crearea unor anticipari inflationiste.