ImpactNews informeaza: Inflatie sau deflatie? Ce ar trebui sa ne sperie mai tare?
Dupa 20 de ani in care marea frica a romanilor a fost inflatia, cu majorarile de preturi pe care le aduce, evolutiile din luna iunie au surprins pe toata lumea. Intr-un moment in care analistii pariau pe o crestere a inflatiei pana la cel putin 8,6%, inversarea neasteptata a trendului ne duce cu gandul la o amenintare si mai mare: deflatia.
Oricat de contraintuitiv ar parea la prima vedere, scaderea preturilor nu este intotdeauna un lucru bun si conteaza foarte mult factorii ce conduc la aceasta situatie. In timp ce reducerile promotionale sau eficientizarea proceselor de productie reprezinta baze sanatoase ale scaderilor de pret, deflatia este total diferita. Ea se bazeaza pe scaderi generalizate in intreaga economie, provocate de lipsa cererii din partea consumatorilor.
Daca deflatia persista, atunci vorbim de disponibilizari. Companiile trebuie sa lucreze pe venituri si cerere din ce in ce mai mici, iar singura solutie devine reorganizarea. La randul lor, cei ramasi fara job sunt nevoiti sa isi reduca drastic cheltuielile, rezultand intr-o cerere si mai redusa pentru produse. Urmeaza noi scaderi de pret, venituri mai mici pentru firme si am ajuns la inceputul unui cerc vicios care poate prabusi o economie.
Experienta japoneza este citata adeseori drept cel mai bun exemplu. Scaderea rapida a preturilor din sectorul imobiliar de la inceputul anilor ‘90 si seria de falimente ale companiilor nipone, ramase fara un raspuns eficient din partea autoritatilor, au dus la instalarea deflatiei incepand din 1999. Dobanzile au scazut pana aproape de zero, insa economia a stagnat. Activele firmelor ramase in picioare se devalorizasera enorm, cererea era la un nivel minim, piata creditelor inghetata. Pe de o parte, scaderea continua a preturilor i-a facut pe comsumatori sa isi amane achizitiile, in asteptarea unor noi reduceri. Apoi, cresterea somajului a dus la consolidarea spiralei deflationiste.
De altfel, teama intrarii in jocul periculos al deflatiei ii nelinisteste pe economisti inca din 2009, pe masura ce statele lumii incercau sa puna bazele iesirii din recesiune. Pe atunci inca sef al Fondului Monetar International, Dominique Strauss-Kahn declara ca ‘‘pe termen scurt, riscul este deflatia‘‘. "Daca intram intr-adevar intr-un scenariu deflationist, acest lucru va complica recesiunea si iesirea din criza", explica directorul Fondului.
In Romania, desi riscul unei deflatii a fost ignorat aproape in totalitate, singurele semnale venind din partea BNR, preturile au scazut in mod surprinzator in luna iunie, iar inflatia a scazut cu 8%, in timp ce economistii pariau pe o crestere pana la 8,6%. Preturile produselor alimentare au scazut cu 1,3% in iunie, in special ca urmare a ieftinirii cartofilor cu 12%, desi pana acum tocmai ei conduceau in topul scumpirilor. INS subliniaza insa ca, in lunile de vara, exista o tendinta de scadere a inflatiei si a preturilor, in conditiile in care incepe perioada de recoltare.
Mai mult, si banca centrala a ramas ‘‘in asteptare‘‘, alegand sa mentina dobanda cheie la 6,25%, fara a lua alte masuri de reducere a inflatiei. Cresterea dobanzii de referinta reprezinta una dintre parghiile pe care BNR le poate folosi pentru a controla inflatia.
Estimarile pentru restul anului merg insa pe o dezinflatie moderata, fara miscari spectaculoase, chiar daca ieftinirile din iunie au luat pe toata lumea prin surprindere. De altfel, preturile marfurilor nealimentare au crescut luna trecuta cu 0,2%, fara fluctuatii semnificative pentru o anumita grupa de produse. Chiar si asa, deflatia ramane un pericol pentru orice economie, iar o eventuala ieftinire accentuata a produselor nu ar trebui sa bucure pe nimeni.