Intarirea francului elvetian a pus cu spatele la zid debitorii care s-au imprumutat in aceasta moneda. Incercarile repetate de franare a aprecierii accelerate a francului au pus si Banca Elvetiei intr-o pozitie delicata, tradusa prin pierderi de 36 de miliarde de dolari. Agonia va continua, in conditiile in care este evident ca reintoarcerea cotatiei la un nivel suportabil este departe.
Accelerarea miscarii de intarire a francului elvetian in raport cu euro si cu monedele regionale din Europa Centrala si de Est din ultimele saptamani agraveaza problemele datornicilor si ale creditorilor care au semnat contracte de imprumut avand la baza aceasta valuta. Debitorii se confrunta cu rate duble fata de nivelurile de acum patru ani, iar bancile au in fata o perspectiva a creditelor neperformante.
Fenomenul, foarte extins in tari precum Polonia sau Ungaria, traverseaza un punct critic si in Romania, unde francul elvetian a atins miercuri un maxim in raport cu leul, de 4,0865 lei. In acest context avem si prima banca comerciala care a capitulat. OTP Bank a propus debitorilor reducerea cu un punct procentual a dobanzii pentru o perioada de sase luni sau chiar doi ani si chiar amanarea cu pana la doi ani a platilor efectuate la principal. Acest lucru, estimeaza OTP, ar urma sa conduca la o reducere a ratelor de 20-30%, insa solutia tehnica adoptata de banca este - dupa unele standarde - foarte apropiata de default.
Problemele datornicilor romani si ale bancilor cu portofolii de credit putrede nu sunt insa singurele pe care le cauzeaza intarirea francului. Banca Nationala a Elvetiei (SNB) a fost prinsa pe pozitii pierzatoare, dupa ce a esuat in incercarea de prevenire a accelerarii aprecierii francului. Potrivit Bloomberg, pierderile cumulate ale bancii centrale din Tara Cantoanelor se ridicau in iunie la 36 de miliarde USD. Acestea sunt mari, prin comparatie cu bilantul institutiei care se cifra in mai, conform website-ului FMI, la 288,59 miliarde USD. Seful Bancii Nationale a Elvetiei, Phillipp Hildebrand, este tot mai contestat in opinia publica, iar interventiile sunt din ce in ce mai dificile intrucat orice pas gresit ar apropia institutia de un faliment tehnic.
Companiile exportatoare elvetiene si debitorii in franci asteapta de mult ca trendul de intarire a acestei monede sa se opreasca. Sperantele se legau de Banca Nationala a Elvetiei, cu atat mai mult cu cat institutia a declarat in repetate randuri ca nu se simte confortabil cu un nivel la care considera ca francul este supraevaluat in raport cu alte monede. Totusi, incercarile bancii centrale de a se pune de-a curmezisul pietei au fost pana in prezent sortite esecului, iar armele aflate la dispozitia autoritatii de politica monetara sunt putine. Acest lucru s-a vazut la inceputul lunii in curs, cand institutia s-a angajat ca va mentine intervalul dobanzii-cheie cat mai aproape de 0. Impactul in piata a fost marginal, cu atat mai mult cu cat dobanzile erau stabilite deja intre 0% si 0,25%. Perechea valutara USD/CHF a coborat, de la nivelul de 0,78 franci pentru un dolar, la 0,71 franci pentru un dolar pe puseul de panica din pietele financiare de la inceputul acestei saptamani.
Autoritatea monetara din Elvetia a trecut din nou la contraatac. "Cresterea substantiala a aversiunii la risc in pietele financiare internationale a intensificat supraevaluarea francului elvetian in ultimele zile. In lumina acestor evolutii, Banca Nationala a Elvetiei (SNB) va lua masuri suplimentare pentru a impiedica intarirea francului elvetian. Va majora semnificativ cantitatea de lichiditate in franci elvetieni din piata monetara. SNB tinteste sa extinda rapid depozitele la vedere ale bancilor la SNB de la 80 miliarde CHF in prezent, la 120 miliarde CHF", se spune intr-un comunicat al bancii centrale din Tara Cantoanelor publicat pe website-ul institutiei. Impactul acestei stiri in piata a durat doar o ora si 15 minute, comenteaza publicatia on-line Zero Hedge, piata anuland in intervalul amintit intreg avansul de 150 pipsi pe perechea valutara dolar/franc generat de emotia starnita de comunicatul Bancii Nationale a Elvetiei.

Agonia nu se va incheia prea curand

Miercuri, intr-o conferinta de presa, Gabriel Cretu, director executiv Vanzari si Retea la OTP Bank Romania - a treia institutie de credit din sistem ca volum al imprumuturilor acordate in franci dupa Volksbank si Raiffeisen -, a declarat ca masurile de diminuare a dobanzii si de suspendare temporara a platii principalului vin sa contracareze riscul valutar materializat, pana la o asteptata intoarcere a trendului pe moneda elvetiana. Laolalta creditori si debitori deocamdata nu au de partea lor decat speranta: "Speram ca rata de schimb sa revina in intervalul 1,2 - 1,3 franci pe euro in urmatoarele trei luni. Daca Banca Centrala a Elvetiei a indicat acest target, pe asta mizam si noi, deocamdata nu suntem mai optimisti. Structural, romanii au incredere in ceasurile elvetiene. Sa speram ca or sa functioneze si in acest caz", a spus Cretu, potrivit Mediafax.
Afirmatiile de mai sus sunt probabil menite sa dea incredere debitorilor sa continue plata ratelor in asteptarea unei perioade in care povara sa devina suportabila. Totusi, din punct de vedere tehnic, o revenire a unui instrument financiar dupa un asemenea picaj nu poate fi intr-atat de violenta. Pentru a fi sustenabila, o depreciere a francului ar necesita anterior un proces de distributie pe niveluri apropiate de minim, ceea ce face putin probabila o revenire catre nivelurile de 1,2 - 1,3 franci pentru euro pe intervalul scurt mentionat de trei luni. Sunt nu mai putin de sase niveluri de rezistenta orizontale la care ar trebui sa se regrupeze vanzatorii de euro in cazul unei reveniri a cotatiei. Pragurile amintite sunt la 1,08 franci pentru un euro, 1,14 franci pentru un euro, 1,18 franci pentru un euro, 1,205 franci pentru un euro, 1,23 franci pentru un euro si 1,245 franci pentru un euro.

Datornicii in franci, propriii lor dusmani

In mod paradoxal, desi asteapta deprecierea francului, atat datornicii imprumutati in franci, cat si bancile creditoare care au accesat francii din Elvetia contribuie la intarirea francului. Cumpararea acestei monede cu euro, zloti, forinti sau leva cu scopul de a se achita creditele contractate in boom este unul dintre principalele elemente de sustinere a trendului de apreciere a francului.
Acest lucru a fost explicat recent de catre Andrei Ciubotaru, Head of Brokerage la Tradeville: "Uitandu-ne in spate, francul elvetian a devenit atat de scump datorita Sud-Estului Europei, Sud-Est al Europei care de doi ani si jumatate isi plateste creditele in fiecare luna vanzand euro si cumparand franci". El spune ca speculatorii au confortul de a sti ca au de partea lor in antrenarea miscarii de intarire a francului debitorii care au de achitat datorii in moneda elvetiana. Dincolo de perceptia francului ca moneda de refugiu, enuntata in media de business, Ciubotaru a subliniat astfel si o alta perspectiva: "Francul, moneda cautata de Estul Europei pentru a-si inchide creditele precedente". In mod paradoxal, datornicii in franci sunt cei care alimenteaza trendul de intarire a francului prin eforturile lor de a-si plati datoriile. "Creditele luate in CHF, in anii de glorie ai boom-ului expansionist, vor continua sa fie platite. Cerere de franci va exista din punctul acesta de vedere", a declarat brokerul de la Tradeville intr-o interventie pentru Money Channel.

Au pompat franci elvetieni catre mii de romani

OTP are un portofoliu de 13.800 de clienti, care au contractat credite ipotecare in franci elvetieni, ceea ce inseamna 70% din total portofoliu. Aprecierea francului a dus valoarea totala a creditelor in aceasta moneda la 80% din suma acordata de banca sub forma creditelor ipotecare.
Creditele cu intarzieri la plata de peste 90 de zile reprezinta, ca valoare, 8% din totalul imprumuturilor ipotecare in franci, iar ca numar doar 4%. Acest indicator ar fi fost insa mult mai deteriorat daca banca nu ar fi scos numai anul trecut din bilant 635 de milioane de franci, vanzand creditele bancii-mama si unui vehicul de preluare a datoriilor rele din Olanda.