Majorarea penalitatilor pe care Fiscul le aplica celor care intarzie sa-si plateasca datoriile catre stat nu pare sa fi avut efectul scontat de autoritati. Datornicii vor continua sa existe chiar si dupa ce tara noastra va adera la Uniunea Europeana. Indiferent daca ANAF (Agentia Nationala de Administrare Fiscala) va trece sau nu in subordinea primului-ministru, institutia trebuie sa rezolve problemele legate de intarzierea platilor catre stat a contribuabililor. Mai ales ca reprezentantii ANAF vor sa angajeze specialisti in cadrul institutiei cu salarii "frumusele", 3.000 de euro pe luna.

Referitor la aceste aspecte, presedintele ANAF, Sebastian Bodu (foto), a incercat sa ne lamureasca, raspunzandu-ne la cateva intrebari.
- Dupa integrare, credeti ca va mai exista problema intarzierii platilor catre stat din partea marilor contribuabili, dar a celor mici si mijlocii?
- Dificultatile, dar si reaua vointa in efectuarea unei plati la buget, nu sunt conditionate de pozitionarea inlauntrul sau in afara unui anumit spatiu economic. ßi in tarile Uniunii Europene exista contribuabili, atat mari, cat si mici sau mijlocii, care intarzie platile la bugetul de stat.
- Care este data estimativa a trecerii ANAF in subordinea directa a primului ministru? Ar fi posibila in acelasi timp cu restructurarea guvernamentala? (stiu ca este problema ministrului Sebastian Vladescu, dar, totusi, ma intereseaza si ce credeti dumneavoastra)
- Capacitatea administrativa a ANAF ar creste daca institutia ar deveni ordonator principal de credite si, implicit, directiile finantelor publice judetene ar deveni ordonatori secundari, iar AFP-urile, ordonatori tertiari. Aceasta ar presupune autonomie bugetara si organizatorica. Nu pot inainta o anumita data calendaristica pentru ca nu depinde de vointa mea.
- Care sunt plusurile unei asemenea noi subordonari?
- Daca ANAF ar deveni ordonator principal de credite, as aminti doar cateva plusuri importante: o mai buna administrare a resurselor financiare prin descentralizarea acestora pana la nivel de AFP; o mai buna gestionare a resurselor umane prin descentralizarea deciziei; o mai buna activitate legislativa cu implicatii majore in reducerea birocratiei, urmand a fi eliminata dubla avizare.
- Ce se mai aude cu privire la propunerea dumneavoastra de a atrage specialisti in cadrul ANAF cu salarii de peste 3.000 de euro?
- Propunerea mea va fi promovata in continuare, dar trebuie subliniat faptul ca aceste salarii se intentioneaza a fi oferite unui numar de aproximativ 4 - 5 specialisti (din cei circa 30.000 de salariati ai sistemului fiscal), care sa lucreze intr-un domeniu extrem de dificil, cum este acela al preturilor de transfer.