Fiscul incurajeaza mediul de afaceri sa solicite in instanta ridicarea sechestrului instituit pe bunuri in timpul controalelor, pana cand se judeca speta pe fond, in cazul in care societatile contesta rezultatele verificarilor. In felul acesta toata lumea e impacata, iar firmele pot sa-si desfasoare activitatea in continuare.
Mari probleme au aparut in mediul de afaceri, din cauza ca in urma fiecarui control al Fiscului la care sunt stabilite sume suplimentare in plus de plata catre stat de catre firma controlata apar debusee. Societatile se trezesc si datoare la stat, si cu halele, sediile sau utilajele sechestrate. Fiscul trebuie sa isi ia masuri asiguratorii, spune directorul executiv al Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Dolj, Eugen Calinoiu, astfel ca inspectorii fiscali trebuie sa puna sechestru pe bunurile firmei, pana la 150% din debitul pe care il are agentul economic catre stat. Si cum Fiscul in perioada crizei s-a confruntat cu un fenomen normal, in sensul ca bunurile sechestrate si scoase la licitatie nu s-au prea vandut, negasindu-se cumparatori nici dupa ce preturile au scazut si cu 50%, Finantele se orienteaza sa-si ia masuri asiguratorii cautand bunurile cele mai vandabile pe care le are firma controlata.
Doua procese in loc de unul
Eugen Calinoiu recunoaste ca in situatia actuala a pietei mediului economic ii este greu si ii sfatuieste pe agentii economici sa faca doua procese impotriva Fiscului, in special unul pentru limitarea executarii silite, in sensul ca firmele nu trebuie sa se limiteze la a contesta doar procesul-verbal de control, ci separat sa ceara si ridicarea sechestrului pus pe bunuri. "De obicei, trebuie sa mearga in paralel, cu actiuni pe fond, dar si cu actiuni de suspendare a executarii. Ii sfatuim pe agentii economici sa faca aceste actiuni in paralel, ca sa nu li se blocheze activitatea de la sechestre. Daca nu se face actiune in paralel de contestare a executarii silite, atunci activitatea firmei poate fi blocata pana la solutionarea pe fond a cauzei respective. La toate actele de control la care se stabilesc sume suplimentare se stabilesc si masuri asiguratorii", a declarat Eugen Calinoiu.
Seful Fiscului doljean a mai adaugat ca, daca firmele contesta in paralel executarile silite, atunci se evita, pana la rezolvarea cazului pe fond, sa se mai treaca la alte forme de executare din partea Fiscului: popriri pe conturi si altele. Dupa finalizarea contestatiilor la procesul-verbal de control, firmele vor face ceea ce dispune instanta, fie vor plati la stat impozitele si taxele in plus stabilite de Fisc, fie va fi desfiintata decizia Fiscului.
Probleme cu halele mari
Seful Fiscului doljean sustine ca institutia intampina probleme inclusiv in momentul in care se instituie sechestrul asupra unor hale sau alte bunuri de mare valoare. "Noi trebuie sa punem sechestru pe maximum 150% din suma pe care o stabilim in plus. Este foarte greu sa identifici exact bunuri de valoarea aceea in patrimoniul debitorului. Daca este o hala care face parte dintr-un complex de hale, atunci trebuie sa aiba cadastru separat, cai de acces separate etc. Este mai complicat", a precizat Calinoiu. El a adaugat ca, in ultima perioada, Fiscul a inceput sa mai vanda la licitatie si bunuri mobile si imobile care nu se mai vindeau pe perioada crizei, cum ar fi terenuri (in special in extravilan), hale etc. In ciuda acestor aspecte, Finantele vand greu bunurile sechestrate la licitatii, iar "metoda popririlor pe conturi ramane cea mai buna metoda de executare silita a firmelor", a precizat Calinoiu.