Vezi mai jos ce culoar european pregatesc grecii si ce trebuie sa faca romanii pentru a intra in proiect
O delegatie elena va inspecta in curand cateva rute de transport din tara noastra, care ar urma sa intre in componenta culoarului european ce va lega Patras (Grecia) de Hegyeshalom (Ungaria). Grecii vor sa coopteze in acest proiect Bulgaria, Romania si Ungaria. Culoarul va lega Patras, al treilea oras ca marime din Grecia, de Hegyeshalom, un nod feroviar aflat la granitele cu Austria si Slovacia.
"Culoarul va avea ruta Patras - Atena - Salonic - Sofia - Vidin - Calafat - Craiova - Drobeta Turnu Severin - Timisoara - Curtici - Budapesta - Hegyeshalom, iar de aici va face legatura cu vestul Europei, prin Viena. Grecii vor sa parcurga intreaga distanta, pentru a vedea in ce stare este infrastructura feroviara", a spus Victor Frasinoi, directorul regionalei CFR Craiova. De la Hegyeshalom, se poate merge atat spre Viena, cat si spre Bratislava.
Culoarul grecilor se leaga de apropiata finalizare a podului Vidin - Calafat peste Dunare. Nu stim cum arata infrastructura feroviara la bulgari si unguri, insa la romani aceasta nu este de lauda. Linia Calafat - Craiova, cea mai mare ca intindere in Dolj, este neelectrificata si nu poate suporta viteze mari din cauza liniilor invechite si a curbelor stranse. Modernizarea ei ar costa intre 400 si 660 de milioane de euro, iar banii ar urma sa provina din alocatiile europene pe POS Transport, in perioada 2014 - 2020. Lucrarile presupun modificarea razei curbelor, modificari de traseu, precum si realizarea de tuneluri si viaducte, in functie de varianta aleasa.
De asemenea, terasamentele trebuie consolidate, iar garile si peroanele - sistematizate. Viteza de deplasare ar urma sa creasca la 160 km/ora. Traseul Craiova - Timisoara are si el restrictii de viteza, iar lucrarile necesita investitii serioase. Gara Craiova a fost modernizata, la fel si cea de la Drobeta Turnu-Severin, insa statia Timisoara lasa de dorit. Guvernul a intrat in conflict cu israelienii de la Poldmir Construction, cei care trebuia sa transforme statia intr-o eurogara, iar conflictul a ajuns la Curtea de Arbitraj International de la Paris.