Judetul Vâlcea risca sa ramâna fara muzee, ca urmare a cererilor de retrocedare a unor imobile din patrimoniul national. Respectivele asezaminte au fost revendicate de fostii proprietari, iar consiliul judetean nu dispune de alte spatii si nici de fonduri suficiente pentru despagubiri financiare.
Cula Greceanu, situata în localitatea vâlceana Maldaresti, este una dintre cele mai frumoase cladiri de patrimoniu din tara. De câtiva ani, se duce o lupta apriga pentru câstigarea acestui domeniu între Consiliul Judetean Vâlcea si mostenitoarea familiei Greceanu. În cazul retrocedarii în natura a imobilului, administratia locala mai poate sa-l utilizeze cinci ani, pâna la gasirea unei solutii, dar în acest caz trebuie sa achite chirie. Pe de alta parte, oficialitatile locale sunt îngrijorate de faptul ca nu dispun de fonduri sau de alte spatii care ar putea fi amenajate în cazul în care actualul muzeu ar fi retrocedat.
 
Lungul drum prin instante

Doctorita Mileta Anghel Greceanu, fiica adoptiva a ultimei descendente a Grecenilor, a solicitat si a obtinut retrocedarea unei bijuterii arhitecturale - cea mai veche cula din România, cea a Grecenilor, situata în Maldaresti. Mileta Greceanu a fost înfiata de Olga Greceanu, care în anul 1978 i-a lasat prin testament proprietatile din Bucuresti si "alte proprietati". Consiliul Judetean Vâlcea i-a oferit initial reclamantei suma de 438.221 de lei ca despagubire pentru imobil. Mileta Greceanu nu a fost de acord si a continuat actiunea în instanta. Tribunalul Vâlcea, prin sentinta civila din 2002, a respins cererea de restituire în natura a imobilului si a constatat ca valoarea cladirii prin expertiza tehnica era atunci de 827.400 de lei. Curtea de Apel Pitesti solutionând rejudecarea apelurilor declarate de ambele parti, în 2005, a stabilit ca valoarea imobilului cu teren cu tot e de 900.487 de lei. Nemultumita de evaluarea facuta, Mileta Anghel Greceanu a facut recurs la Înalta Curte de Casatie si Justitie, care a fost admis si cauza s-a trimis spre rejudecare la Curtea de Apel din Pitesti. Pe 15 decembrie 2006, Curtea de Apel Pitesti a stabilit valoarea despagubirilor la suma de 1.379.800 de lei. Si aceasta decizie a fost atacata cu recurs de ambele parti, iar prin decizia civila din 23 octombrie 2007 Înalta Curte de Casatie si Justitie a respins, ca nefondat, recursul CJ Vâlcea, a admis recursul contestatoarei si a dispus restituirea în natura a imobilului "Cula Greceanu" cu anexe, constructii si teren aferent.
În prezent, în urma negocierilor care au avut loc între proprietara si reprezentantii CJ, "Cula Greceanu" poate fi cumparata cu 1.850.000 de lei. Profesorul Traian Tuglui, muzeograful culelor de la Maldaresti, a povestit ca "în urma cu trei-patru ani, doamnei cu pricina i s-a eliberat, în temeiul Legii 10, actul de proprietate, prin care îi reveneau imobilul ca atare, o cladire de patrimoniu, veche de secole, terenul aferent, în suprafata de 5.000 de metri patrati, dependintele acesteia, azi depozitul complexului muzeal, cândva salon de petreceri boieresti, precum si cladirile si anexele Institutului de Cercetari Apicole din localitate".
Consiliul Judetean Vâlcea se lupta de ani buni în instanta pentru ca imobilul cu o istorie fascinanta si o valoare patrimoniala de exceptie sa ramâna complex muzeal, ce include în acelasi perimetru alta cula, si ea tot a Grecenilor, devenita ulterior proprietatea fostului prim-ministru I.Gh. Duca, asasinat de legionari în Gara din Sinaia.

Folosita în productiile cinematografice
 
Culele din România sunt marturii ale simtului artistic si îndemânarii mesterilor care au preluat elemente din arhitectura caselor boieresti fortificate. Ele sunt cladiri înalte, cu ziduri varuite si strapunse de metereze, niste mici cetati croite pentru nevoile unei familii. Numele lor provine de la turcescul "kule", care înseamna "turn". Sunt raspândite în tot spatiul balcanic si se pare ca au fost construite în România începând cu anul 1650, când boierii mai mici sau mai mari încercau sa-si apere bunurile de turci.
Construita din piatra solida, varuita într-un alb stralucitor, Cula Greceanu se înscrie în tiparul locuintelor fortificate ale secolului al XVII-lea. Astazi, dupa aproape 500 de ani, casa este neschimbata. Doar obiectele decorative din interior par din alte timpuri. Un pridvor înalt si câteva usi de stejar, trei arcade trilobate, turnul de aparare, unde ajungi numai urcând pe o scara mobila, actionata de o sfoara, sobele cu olane, mobilierul din lemn masiv de stejar din secolul al XIX-lea, mai multe carpete oltenesti si o tava de argint autentica, un gramofon ros de vreme, un sfesnic cu sapte brate, o masa sculptata cu motive astrale atribuita secolului al XIV-lea.
Imobilul a intrat în patrimoniul muzeului din anul 1956. Remarcata pentru decorul autentic, cula a fost folosita foarte des în productiile cinematografice, aici turnându-se filme de referinta ca: "Neînfricatii", "Drumul Oaselor", "Iancu Jianu - Haiducul".