BNR a cerut bancilor comerciale sa scumpeasca semnificativ creditele in valuta. Prin aceasta masura, Banca Nationala a Romaniei (BNR) doreste sa lupte contra inflatiei si sa incurajeze contractarea de imprumuturi in lei, dobinzile la acestea din urma, desi in scadere, fiind inca mult peste cele in valuta. Desi in ultimele saptamini dobinzile la creditele de consum in valuta acordate de o serie de banci ce opereaza in Romania au crescut cu cel mult un punct procentual, aceasta evolutie ar putea sa indice o miscare ce ar putea lua o amploare mult mai mare in urmatoarele luni. Si nu pentru ca institutiile de credit vor o marire a profiturilor sau pentru ca piata internationala s-a "miscat " in sensul cresterii dobinzilor la euro sau la dolar, ci pentru ca Banca Nationala doreste sa restrictioneze din ce in ce mai tare acordarea de imprumuturi in alta moneda decit leul, transmitea ieri site-ul www.baniinostri.ro.
Semnalul a venit mai intii prin vocea guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, acesta afirmind ca va aplica toate metodele pe care le considera necesare pentru micsorarea gradului de indatorare in valuta al populatiei si firmelor. "Asistam la o deteriorare a indicatorilor financiari de baza. Romanii economisesc in lei si iau credite in valuta. Acum sintem la limita si de aceea avem de gind sa descurajam creditul in valuta, in acest fel putind ataca si problema inflatiei. Acum rezerva minima obligatorie la valuta este de 30%. Dar ne mai putem "juc " in asa fel incit sa o crestem de la 30% la 40% si de la 40% la 50%. Pina la 100% avem sapte etape de parcurs ", declara guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. Pina in prezent, cresterea rezervei minime obligatorii (RMO) pentru pasivele (sumele atrase de banci) in valuta de la 20% la 25% si apoi la 30% nu a marit costul creditului decit cu o jumatate de punct procentual sau chiar mai putin in cazul in care resursele atrase de banca erau remunerate cu 4%. Din pacate insa, o marire a rezervelor minime obligatorii nu ii va afecta doar pe cei care doresc sa contracteze un imprumut in urmatoarea perioada, ci si pe cei care platesc in prezent rate la un credit. Cresterea dobinzilor va antrena probabil si o majorare a numarului de persoane care vor inregistra restante la plata ratelor. Un alt semnal care arata ca BNR forteaza reorientarea romanilor pentru creditele in lei este lichitatea existenta la nivelul pietei interbancare pe componenta lei. Prin faptul ca BNR sterilizeaza doar uneori si doar in parte excesul de lichiditate, ea forteaza scaderea dobinzilor. Diferentele intre dobinzile la imprumuturile in lei si cele in valuta sint in general de 2,5-10 puncte procentuale, creditul in valuta este mai rentabil decit cel in lei, ajutat fiind si de deprecierea euro si dolarului fata de leu.

Bancile au peste 25 milioane clienti

Societatile comerciale cu capital de stat, cele cu capital privat, persoanele fizice si celelalte categorii de clienti nebancari si neguvernamentali aveau deschise la bancile comerciale, la 30 iunie 2005, 33.719.697 de conturi, potrivit unui raport al Bancii Nationale. Numarul de clienti ajunsese la 25.349.956, la aceeasi data. La nivel teritorial, cei mai multi clienti se afla in municipiul Bucuresti, respectiv 6.550.133, in Prahova, 833.733 si in Constanta, 810.594, in timp ce, in Giurgiu s-au incheiat doar 209.111 contracte pentru deschiderea de conturi. Totalul creditelor in lei, in primele sase luni ale anului, se ridica la 192.569,48 miliarde de lei, din care 1.872,06 miliarde de lei credite restante. Valoarea creditelor pe termen scurt se ridica la 92.504,87 miliarde de lei, iar pe termen mediu si lung la 100.064,61 miliarde de lei. In Bucuresti s-au acordat, in total, 58.978,63 miliarde lei sub forma de credite, iar in Constanta, 7.961,27 miliarde de lei. La polul opus, la Giurgiu s-au acordat numai 1.358,02 miliarde de lei sub forma de credite. Suma creditelor in valuta acordate in primul semestru este de 292.528,06 miliarde denominat in lei, din care, 1.146 miliarde de lei reprezinta restante.
Creditele in valuta au fost contractate cu precadere in Bucuresti, in valoare totala de 141.994,99 miliarde denominat in lei, si in Cluj, in valoare totala de 13.440,97 miliarde denominat in lei. Cele mai mici sume in valuta au fost contractate sub forma de credit la Calarasi, respectiv 548,21 miliarde denominat in lei.
Creditele de consum acordate in perioada ianuarie-iunie insumeaza 115.589,61 miliarde de lei, din care 73.675,69 miliarde lei, iar 41.913,92 miliarde lei, in valuta.